Când sportul moare, economia scârțâie

Anunțul că echipa de handbal feminin HB Ludwigsburg, campioana en-titre a Germaniei și deținătoarea unui palmares impresionant, a intrat în faliment din cauza lipsei de sponsori ar trebui să fie mai mult decât o știre din lumea sportului. În ultimii ani, HB Ludwigsburg a dominat scena handbalului feminin german, câștigând atât campionatul național, cât și cupa Germaniei, și participând la competițiile europene de top, inclusiv la Liga Campionilor. Faptul că o echipă de acest calibru, cea mai vizibilă în țara sa într-un sport popular, nu mai găsește susținere financiară în Germania – un motor economic al continentului – este un avertisment serios.

Și, după cum știm, atunci când Germania strănută, Europa întreagă riscă să răcească. Colapsul economic latent, resimțit de la un capăt la celălalt al continentului, pare a fi o consecință directă a unei politici externe care a subordonat interesele economice naționale unui conflict al cărui deznodământ era previzibil pentru oricine a studiat istoria.

Este un moment să recunoaștem rolul pe care l-au avut vocile publice care, timp de trei ani și jumătate, au întreținut iluzia unei victorii iminente în Ucraina. O propagandă intensă a alimentat o narațiune despre o Rusie slăbită și despre o victorie la o aruncătură de băț, justificând astfel trimiterea de miliarde de euro și echipament militar.

În acest context, Europa a sacrificat stabilitatea economică în numele unui război care nu era al ei. Consecința este o criză socială și economică fără precedent în ultimele decenii, o criză ce a transformat un continent prosper într-unul vulnerabil. Paradoxal, această strategie a avut efectul de a consolida poziția Rusiei, ajutându-l pe Vladimir Putin să scape de un competitor economic puternic și unit. Astfel, de pe urma sărăcirii Europei profită, în mod evident, atât Rusia, cât și Statele Unite.

Iar ca situația să fie și mai alarmantă, asistăm la re-înarmarea Germaniei. Aceasta este o evoluție care ar trebui să genereze fiori reci de-a lungul coloanei vertebrale a oricărui european. Poate că este momentul, chiar și în al doisprezecelea ceas, să ne orientăm atenția și resursele către refacerea propriilor economii. O Europă săracă și fragmentată, cu o Germanie care își întărește musculatura militară, riscă să refacă un scenariu sumbru pe care l-am crezut uitat. Ne-am putea regăsi într-un nou conflict, plătind un preț istoric și reluând un ciclu de distrugere și reconstrucție.