Austria lovește în gaz: Revoluția „verde” mascată în haos și populism
Austria, una dintre cele mai dependente țări europene de gazul rusesc, face o piruetă politică sub presiunea crizei energetice și anunță interzicerea centralelor pe gaz începând cu 2023. După ce inițial stabilise anul 2025 ca termen pentru această interdicție, guvernul de la Viena a decis să accelereze tranziția către surse regenerabile de încălzire. Dar să nu ne lăsăm păcăliți: această decizie, promovată ca un pas spre independența energetică, are toate ingredientele unui populism ecologic, grăbit și plin de incoerențe.
Austria joacă „verde” pe banii cetățenilor
Deși oficialii de la Viena proclamă reducerea dependenței de gazul rusesc ca fiind obiectivul principal, realitatea este că austriecii sunt aruncați într-o tranziție haotică și costisitoare. „Fiecare centrală pe gaz pe care o eliminăm este un pas din dependența noastră,” a declarat Leonore Gewessler, ministrul Climatului, într-un comunicat triumfător. Însă acest „pas” vine cu o povară grea pentru cetățeni, în special pentru cei cu venituri modeste, care vor trebui să suporte cheltuieli semnificative pentru a se alinia noilor reguli.
Interdicții peste interdicții: ce se schimbă din 2023?
Noile reguli interzic instalarea centralelor pe gaz în clădiri noi, cu excepția celor deja în construcție sau planificate. De asemenea, sistemele de încălzire pe petrol și cărbune defecte pot fi înlocuite doar cu soluții regenerabile. Din 2025, centralele mai vechi, instalate înainte de 1980, vor fi scoase din uz, iar până în 2040, întregul sistem de încălzire pe gaz din Austria va fi înlocuit.
Desigur, guvernul promite subvenții generoase, inclusiv 7.500 de euro pentru cei care trec la pompe de căldură sau încălzire pe peleți. În cazul persoanelor cu venituri mici, statul afirmă că va acoperi integral costurile. Dar ce se întâmplă cu clasa de mijloc, care va trebui să plătească diferențele uriașe de preț?
Critici dure din partea opoziției
Partidele de opoziție nu s-au sfiit să denunțe acest pachet ca fiind „un exercițiu de imagine” al guvernului, lipsit de consultare și realism. „Măsurile raționale care funcționează rareori se și împlinesc. Această grabă este mai degrabă un spectacol mediatic,” a declarat Alois Schroll, purtătorul de cuvânt al opoziției social-democrate.
România, în marșul lent al indeciziei
În timp ce Austria și alte țări europene, precum Franța și Olanda, adoptă interdicții rapide, România rămâne blocată în ambiguitate. Ministrul Mediului, Barna Tanczos, promitea la Antena 3 că un proiect similar este în curs de avizare, dar cu aplicabilitate exclusivă pentru blocurile noi. Deși a afirmat că măsura nu va afecta centralele existente, întârzierea în luarea deciziilor și lipsa unui plan concret indică o abordare timidă și nehotărâtă.
Populism verde sau necesitate economică?
Decizia Austriei de a grăbi interdicția centralelor pe gaz reflectă un amestec de populism verde și presiune geopolitică. Pe de o parte, dependența de gazul rusesc a devenit un subiect sensibil, amplificat de războiul din Ucraina. Pe de altă parte, tranziția forțată către surse regenerabile, fără un plan clar și realist, riscă să creeze un val de nemulțumire în rândul cetățenilor.
În timp ce oficialii europeni își laudă revoluțiile ecologice, consumatorii plătesc facturi tot mai mari, suportând povara deciziilor politice grăbite. Este o luptă între idealurile ecologice și realitățile economice, iar în acest moment, cetățenii par să fie singurii care pierd.
Austria dă un exemplu clar despre cum NU ar trebui să fie implementate schimbările ecologice: fără consultare, fără realism și cu o doză generoasă de populism mascat în promisiuni verzi. România ar trebui să învețe din acest haos, dar, din păcate, indecizia pare să fie singura constantă în politica noastră energetică.