Campion național la 15 ani, românul Filip Tudor pedalează în Belgia

Filip Tudor are 15 ani, un titlu național de aspirați câștigat acasă, în România, și, din acest sezon, un tricou nou: cel al echipei GMS Cycling Team Glabbeek, formație din Brabantul Flamand. Tânărul ciclist a ales Belgia pentru următorul pas al carierei, iar obiectivul e formulat fără ezitare. „Vreau să câștig aici o cursă chiar în acest sezon”, spune el.

De la bicicleta de la 4 ani la titlul național

Povestea începe devreme. La 4 ani avea o bicicletă pe care o lua peste tot, iar la 8 ani un prieten i-a împrumutat o cursieră. Prima cursă? Locul trei, împotriva unor băieți deja obișnuiți cu plutonul. Un antrenor local l-a oprit după finish și l-a invitat la antrenamente.

Primele două săptămâni au fost aproape un eșec. „Ciclismul e un sport greu”, recunoaște Tudor. La primul concurs pentru echipă a terminat penultimul — chiar și fetele care porniseră cu el au încheiat înaintea lui. Tatăl i-a pus atunci o singură întrebare: continuă sau se lasă?

A continuat. Iar antrenamentele de iarnă pe bicicleta de cyclo-cross (disciplină pe teren accidentat, folosită în Belgia ca pregătire de bază pentru sezonul de șosea) au schimbat totul. La 10 ani era deja al doilea într-o cursă națională. În 2023 a venit titlul național la aspirați, categoria sub 15 ani.

Nu doar prin fizic a câștigat acel titlu. „Simțeam că nu eram cel mai puternic, dar eram unul dintre cei mai deștepți”, râde el. Pe o urcare a pierdut contactul, a revenit cu un grup de urmărire și a prins evada înainte de linie. „I-am păcălit cu o traiectorie bună în ultimul viraj.”

Belgia, unde cursa începe cu zeci de inși la start

În Flandra, ciclismul nu e un hobby de weekend, ci un sport de masă cu categorii bine trasate: „nieuwelingen” sunt juniorii de 15-16 ani, iar „intercluburile” sunt competiții pe echipe la care mai multe cluburi se întâlnesc în același weekend. Diferența față de România l-a izbit imediat. „În România sunt mai puține curse. Aici sunt foarte bine organizate și pornesc multe echipe. La noi suntem 10 sau 15 la start.”

Nivelul, însă, nu e mai jos acasă. „În România nu e cantitate, dar e calitate”, spune el. Sezonul printre nieuwelingen de anul doi nu i-a adus podiumuri, dar i-a adus constanță: aproape în fiecare cursă în top 10. „Asta mi se pare mai bun decât un podium urmat de locul 20.”

O cameră în Mechelen și „o a doua familie”

În perioadele petrecute în Belgia, Tudor a locuit într-un Airbnb din Mechelen, pus la dispoziție de mama unui coleg de echipă, Alec Vanlerberghe. „Eram mereu împreună, mâncam împreună, ne antrenam împreună. Parcă eram într-o nouă familie.” Comunitatea românească din Belgia, una dintre cele mai numeroase din Europa de Vest, s-a construit în jurul șantierelor, fabricilor și companiilor de IT din Flandra; în ciclismul de performanță, însă, românii rămân o raritate pe lista de start.

O mutare definitivă nu e încă pe masă. Antrenorul său, Stijn Corten, i-a recomandat să continue dezvoltarea din România. „Aș fi vrut să mă mut, dar antrenorul meu m-a sfătuit altfel. Să vin în Belgia doar ca să merg cu bicicleta nu i se pare o idee bună.”

Transferul a venit prin intermediul unui fotograf

Contactul cu GMS Cycling Team Glabbeek s-a produs vara trecută, după o cursă solidă la Mechelen, încheiată pe locul 4 într-un pluton puternic. Kyann Nuyts, fotograful echipei, i-a făcut o poză, apoi i-a scris: ar fi interesat de un transfer? Decizia a fost luată împreună cu Corten.

La noua formație vrea curse mai mari și intercluburi. „Cea mai mare calitate a mea e sprintul și punch-ul”, explică el — exact ce contează pe finalurile belgiene, scurte și nervoase. Programul complet pentru sezonul următor nu e încă stabilit.

Visul mare: o etapă în Turul Franței

La orizont, departe, stă Turul Franței. „Cel mai mult mi-ar plăcea să câștig o etapă.” Dacă ar putea alege o echipă pentru viitor, ar fi Alpecin-Premier Tech — pentru Mathieu van der Poel, pentru stilul și mentalitatea acestuia. Cyclo-cross-ul de iarnă l-a adus deja în contact cu lumea belgiană a disciplinei: Christoph Roodhooft, una dintre figurile din spatele formației, „are și el o legătură cu România și mi-a dat numărul lui, în caz că am nevoie de ceva”.

Sursa: WielerVerhaal