> ## Content Index
> Fetch the complete content index at: https://strainatate.info/llms.txt
> Use this file to discover other available public pages before exploring further.

# Cărtărescu, în presa germană: „Eram Beatles-ii poeziei române“
- URL: https://strainatate.info/cartarescu-in-presa-germana-eram-beatles-ii-poeziei-romane/
- Published: 2026-10-08T15:32:13.000Z
- Updated: 2026-10-08T15:32:13.000Z
- Description: Mircea Cărtărescu vorbește în presa germană despre audiența la Papa Leon al XIV-lea, despre Beatles și despre volumul de poezii tradus de Ernest Wichner.
- Author: Redacția Străinătate
- Tags: Germania, Diaspora

Mircea Cărtărescu este din nou în presa germană. Publicația catolică „Die Tagespost“ i-a luat un interviu amplu, prilejuit de apariția în limba germană a antologiei sale de poezie „Du trägst meine Samstage, ich deinen Oktober“ („Tu duci sâmbetele mele, eu octombrie al tău“). Volumul, tradus de Ernest Wichner, a apărut la editura vieneză Paul Zsolnay: 192 de pagini, 25 de euro, poeme scrise între 1980 și 2010.

Scriitorul născut la București în 1956 nu e un străin în spațiul germanofon. Trilogia „Orbitor“, „Solenoid“ și „Theodoros“ l-au făcut cunoscut cititorilor de limbă germană, iar comunitatea românească din Germania — una dintre cele mai numeroase din Uniunea Europeană — are în el un nume care circulă deja prin librării și festivaluri. (Zsolnay e o editură vieneză cu tradiție în literatura Europei Centrale și de Est; în spațiul germanofon, traducerile se sprijină frecvent pe programe publice de finanțare.)

## Audiență la Papa Leon al XIV-lea: „Am simțit că e un om bun“

În iunie, Cărtărescu s-a aflat printre cei aproximativ treizeci de scriitori invitați la Vatican, la centenarul editurii Libreria Editrice Vaticana (editura Sfântului Scaun, care publică documentele oficiale ale Vaticanului). Mărturisește că invitația l-a luat prin surprindere. „Nu credeam că sunt atât de popular în Italia“, spune el, râzând.

Acolo i-a întâlnit pe scriitori pe care voia de mult să-i cunoască: laureatul Nobel Jon Fosse, Marilynne Robinson, Eric-Emmanuel Schmitt, cei mai mulți autori italieni. Papa a deschis întâlnirea cu un discurs despre rolul literaturii într-o lume tulburată. „I-am strâns mâna și i-am spus că vin din România. Părea foarte interesat: «Oh, România!»“, povestește Cărtărescu, care adaugă: „Când mi-a dat mâna, am simțit că e un om bun.“ Îl vede ca pe un papă „fără îndoială modern“ și foarte apropiat de realitatea zilei — „în Italia și Franța a fost primit ca o vedetă rock“.

## Biblia, citită ca un roman

Educat în ateism în Republica Populară Română, Cărtărescu a ajuns la Biblie pe la treizeci de ani. „M-a mirat că nu avea nimic bigot în ea, era o carte uriașă a umanității, dacă nu cea mai mare“, spune el. A descoperit acolo legende, poeme și culegeri de înțelepciune și a început să o citească „ca pe un roman, nu ca pe o carte sfântă“.

Urmele ei se regăsesc în ficțiunea sa, de la trilogia „Orbitor“ până la „Theodoros“ (2024), cu referințe la imaginarul ortodoxiei. Distincția e însă clară pentru autor: „Opera mea e mai degrabă mistică și gnostică decât creștină.“ Îl interesează mai puțin stilul și mai mult ce poate descoperi despre sine și despre lume scriind.

## „Ne credeam Beatles-ii români ai poeziei“

Selecția germană pornește de la o antologie pe care Cărtărescu a făcut-o el însuși în România, acum cincisprezece ani, din opt volume de versuri. Volumul german o urmează liber și adaugă cele douăsprezece satire „Georgica“ despre viața de la țară, scrise în anii '80\. „Era o reacție dură la clișeul țăranului idealizat de regim“, explică poetul. În „Georgica“ totul e grotesc, prozaic, trivial.

Despre cenaclul de luni și generația '80, poreclită și „generația blue-jeans“, vorbește cu căldură. „Am fost cenzurați pentru gândirea liberă, care se vedea chiar și în poemele de dragoste. Lor le era frică de noi.“ Și adaugă: „Sunt foarte mândru că fac parte din acea generație. A fost cea mai bună perioadă din viața mea — iubire, poezie și prietenie.“ Poezia lor combina avangarda și suprarealismul european cu beat generation-ul american, iar versurile trebuiau scoase în stradă. Printre prietenii din cenaclu îi numește pe Florin Iaru, Traian T. Coșovei și Ion Stratan.

De aici vin și uriașele din poemele sale — o întoarcere la perspectiva copilăriei, când părinții păreau giganți. La fel și culorile, zăpada, șinele de tramvai. Beatles, în schimb, au fost o revelație. Primul cântec, „Michelle“, l-a auzit de la un megafon pe plajă. „Un prieten m-a întrebat dacă sunt nebun că nu-i știu la douăzeci și ceva de ani.“ De atunci colecționează tot ce ține de formație. În cenaclu, cei patru „ne credeam Beatles-ii români ai poeziei și ne certam mereu cine e cine“. El era George Harrison. „Numai Ringo Starr nu voia să fie nimeni, deși el îi va supraviețui tuturor.“

## Occidentul, o monedă aruncată în ultima zi

România anilor '80 semăna cu o închisoare, spune scriitorul: frontierele erau închise, iar oamenii obișnuiți nu aveau pașaport. Abia în 1990 a ieșit din țară, imediat după Revoluție, și a ajuns direct în centrul New York-ului. „Vă imaginați ce șoc cultural.“ În ultima zi a șederii a aruncat o monedă: a picat România. „Altfel aș fi rămas în Statele Unite. Nu am regretat niciodată.“

## Poezie, după treizeci de ani de tăcere

La treizeci de ani jurase că nu va mai scrie versuri și s-a ținut de cuvânt trei decenii. În vara pandemiei a reînceput, „ca într-o transă“, timp de două săptămâni. O sută dintre poemele mici au intrat în volumul „Never cry for help“. Antologia germană acoperă însă doar perioada 1980–2010, așa că cititorul român care vrea să-l regăsească pe Cărtărescu poet are acum două uși de intrare: una la Viena, cealaltă la București.

Sursa: [die-tagespost.de](https://news.google.com/rss/articles/CBMirgFBVV95cUxPRzQ0VzNmNDJBQnNCQkJtNk9MdDlRY2d5WEtkaHVtZ21PM1BqLXVYLUZUVmkyaEp5NkFLTUVQTFBtb0lPcndrRTlTNUhPNGotLTAtSExZUlpMTHZDNl9ZUEd6V2NmWWJoaGIxU2ZYT29yb2hZelhQc3lLM3Rwdld5WG1Pa2NyUzhEbnpIeWR2R0cyUmJVWEdGOFE3MTVsWlB3OFQ2c2hQQUJyWXBXQUE?oc=5&ref=strainatate.info)