Falimentele și start-up-urile în UE: între redresare economică și iluzii statistice
Uniunea Europeană traversează o perioadă economică agitată, iar cifrele publicate de Eurostat aruncă lumină asupra unei realități complicate. În al doilea trimestru al anului 2021, numărul falimentelor companiilor a crescut cu 24% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce înregistrările de noi companii au urcat spectaculos cu 53%. La prima vedere, aceste date pot părea optimiste, dar sub suprafață se ascunde o poveste de haos economic, măsuri artificiale și riscuri de destabilizare.
Falimentul: un trend ascendent mascat de sprijin guvernamental
Eurostat recunoaște că scăderea numărului de falimente în 2020 a fost datorată intervențiilor masive ale guvernelor pentru a susține companiile în timpul pandemiei. Însă odată cu retragerea acestor măsuri, numărul falimentelor a început să urce din nou, continuând un trend ascendent din al treilea trimestru al anului 2020.
De fapt, creșterea de 24% a falimentelor față de anul precedent arată clar că multe afaceri care s-au bazat pe ajutoarele de stat au ajuns, inevitabil, să cedeze sub presiunea economică.
Start-up-uri pe hârtie, dar ce impact real?
În timp ce înregistrările de noi companii au crescut cu 53% în al doilea trimestru din 2021, întrebarea rămâne: câte dintre aceste start-up-uri au șanse reale de supraviețuire? Fără o economie stabilă și cu lanțuri de aprovizionare încă fragilizate, mulți antreprenori se vor confrunta cu provocări majore, iar noile companii riscă să devină victime ale aceleiași instabilități economice care a dus la creșterea falimentelor.
Cifre amețitoare, dar nu pentru toți
Unele țări membre ale UE au înregistrat creșteri impresionante ale noilor înregistrări de companii. Irlanda, cu un uimitor +213,6%, și Portugalia, cu +36,1%, par să conducă redresarea. Însă țări precum România (-3,5%) și Bulgaria (-4,1%) arată un alt tablou – unul în care mediul de afaceri încă suferă de pe urma crizei.
Pe de altă parte, în ceea ce privește falimentele, România se mândrește cu o scădere de -35,5%, ceea ce la prima vedere pare o veste bună. Însă este acest declin al falimentelor rezultatul unei economii robuste sau doar efectul prelungirii măsurilor de sprijin guvernamental?
Transportul și tehnologia: câștigători temporari?
Domenii precum transportul, tehnologia informației și asigurările au înregistrat creșteri semnificative în numărul de noi companii. Dar aceste sectoare, deși vitale, sunt și cele mai expuse la schimbările rapide ale pieței și incertitudinilor economice globale.
În contrast, sectorul construcțiilor și al serviciilor de informare și comunicare au fost printre cele mai afectate de falimente, reflectând provocările unei economii care încearcă să găsească un echilibru într-un context plin de volatilitate.
Optimism precaut sau iluzii economice?
Guvernele europene speră ca redresarea economică să devină o realitate pe termen lung, dar cifrele arată mai degrabă o economie bifurcată: în timp ce unii reușesc să înceapă noi afaceri, alții se prăbușesc sub greutatea provocărilor post-pandemice.
Creșterea spectaculoasă a start-up-urilor ar putea masca fragilitatea reală a economiei, iar creșterea falimentelor este un semnal de alarmă pentru politicile care se bazează pe iluzii statistice în loc de reforme structurale.
În loc să ne lăsăm impresionați de cifrele brute, ar trebui să ne întrebăm cât de sustenabilă este această așa-zisă redresare economică și ce măsuri concrete sunt necesare pentru a sprijini companiile – atât cele noi, cât și cele deja existente. Fără răspunsuri la aceste întrebări, UE riscă să vadă această aparentă revenire transformată într-o criză economică prelungită.