Germania crește salariul minim, dar cine plătește nota de plată?
Guvernul german, sub conducerea cancelarului social-democrat Olaf Scholz, a adoptat miercuri un proiect de lege care promite să ridice salariul minim orar de la 9,82 euro la 12 euro începând cu 1 octombrie. Într-un gest triumfător, oficialii afirmă că măsura va beneficia peste 10% dintre persoanele active. Însă, dincolo de cifrele frumos ambalate, această decizie ar putea avea efecte mai complexe și mai costisitoare decât se dorește să se admită.
Promisiuni electorale sau măsuri sustenabile?
Majorarea salariului minim este un pilon al acordului de coaliție dintre social-democrați, verzi și liberali, adoptat în decembrie 2021. Cancelarul Scholz și-a făcut din această promisiune un stindard electoral, dar implementarea ei ridică deja semne de întrebare.
Măsura ar trebui să îmbunătățească veniturile a aproximativ 6,2 milioane de salariați dintr-un total de 41,5 milioane. O creștere a puterii de cumpărare de 4,8 miliarde de euro este prognozată de Confederația germană a sindicatelor (DBG). Dar ce nu se spune? Firmele mici și mijlocii vor suporta cea mai mare parte a costurilor, în timp ce inflația, deja alarmantă, va continua să explodeze.
Un ajutor pentru unii, o povară pentru alții
Deși oficialii laudă măsura ca pe o victorie pentru lucrătorii cu venituri mici – în special pentru femei și angajații din estul Germaniei – realitatea este mai complicată. Majorarea salariului minim ar putea declanșa valuri de concedieri în sectoarele care funcționează pe marje mici de profit. În timp ce câțiva vor câștiga mai bine, mulți ar putea să-și piardă locurile de muncă.
Sindicatele, deși aparent susțin măsura, critică alte aspecte ale proiectului de lege. De exemplu, majorarea plafonului pentru „mini job-uri” – munca temporară sau suplimentară – de la 450 la 520 de euro pe lună este văzută ca o „catastrofă.” Christiane Benner, vicepreședinta sindicatului IG Metall, avertizează că acest lucru va consolida munca precară și va afecta stabilitatea pieței muncii.
Inflația, elefantul din cameră
Germania se confrunta deja cu o inflație record de aproape 5% la finalul lui 2021. Creșterea salariului minim, deși binevenită pentru unii angajați, riscă să alimenteze și mai mult această tendință. Într-o economie deja sub presiunea prețurilor în creștere pentru energie și alimente, măsura ar putea deveni o sabie cu două tăișuri.
Cine câștigă, cine pierde?
Pentru guvernul Scholz, adoptarea acestei legi este o victorie simbolică. Dar pentru întreprinderile mici, antreprenorii independenți și consumatorii obișnuiți, această „victorie” ar putea însemna creșteri de prețuri, reducerea personalului și un impact negativ asupra competitivității economiei germane.
În timp ce guvernul german prezintă această măsură drept o „revoluție socială,” realitatea de pe teren ar putea dezvălui altceva: o încercare grăbită de a livra promisiuni electorale, fără a lua în calcul toate consecințele economice și sociale. Întrebarea este: cine va plăti prețul final pentru această generozitate aparentă? Spoiler alert: consumatorii și afacerile mici.