O decizie anulată în România oferă Rusiei un cadou propagandistic

(Opinie de peste ocean)
România a dat o lovitură de imagine democrației proprii, iar Rusia jubilează. Occidentul a aplaudat anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de un candidat ultranaționalist prorus, dar chiar și criticii săi spun că această manevră ridică întrebări alarmante despre viitorul democrației românești.

Decizia Curții Constituționale de a repeta alegerile a fost întâmpinată cu urale în Vest, unde a fost văzută ca o „soluție” pentru un proces democratic deraiat. În realitate, România nu doar că a oferit Rusiei o muniție propagandistică, dar și-a dat singură cu stângu-n dreptu’. Aproape trei săptămâni mai târziu, data pentru noile alegeri încă nu a fost stabilită.

Un spectacol de prost gust, pe placul Kremlinului
„Sunt sigur că acest circ este ușor de înțeles pentru orice observator obiectiv”, a spus cu sarcasm Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, după decizia Curții din 6 decembrie. Ambasada Rusiei la București nu a ratat ocazia de a posta declarația batjocoritoare a lui Lavrov pe site-ul său oficial, ca să arate cum funcționează „democrația” în Vest.

Până și Elon Musk, un obișnuit al teoriilor conspiraționiste, s-a grăbit să bage bățul prin gard, răstălmăcind decizia unanimă a tribunalului românesc ca fiind dictatul unui singur judecător: „Cum poate un judecător să anuleze alegerile și să nu fie considerat dictator?”, a comentat el pe rețelele sociale.

Democrația călcată în picioare, dar elegant
Decizia de a invalida voturile alegătorilor după primul tur al alegerilor a pus sub semnul întrebării chiar esența democrației. Calin Georgescu, un ultranaționalist care a făcut apel la valorile ortodoxe și la naționalism, a șocat partidele mainstream câștigând primul tur pe 24 octombrie. Cu doar două zile înainte de turul al doilea, Curtea Constituțională a intervenit și a anulat alegerile, invocând presupuse nereguli și ingerințe rusești.

De parcă nu era suficient, decizia Curții a lăsat stabilirea unei noi date pentru alegeri pe umerii unui guvern care încă nu fusese format, după alegerile parlamentare de la 1 decembrie. Până acum, partidele mainstream par să fi reușit să formeze o coaliție care exclude forțele naționaliste, dar între timp, democrația românească s-a ales cu o rană urâtă.

„O rușine istorică”
Elena Lasconi, rivalul centrist al lui Georgescu în turul doi anulat, a calificat intervenția Curții drept „ilegală” și a avertizat că aceasta „distruge însăși esența democrației — votul”. Într-o declarație furioasă, Lasconi a avertizat că România riscă să devină „bancul favorit al dictatorului de la Kremlin. Ajunge!”.

Curtea s-a justificat cu degetul îndreptat spre Rusia, invocând rapoarte de informații desecretizate care susțineau că un val de videoclipuri TikTok pro-Georgescu „ar fi putut fi coordonat de un actor statal”. Dar, bineînțeles, dovezile clare lipseau.

Farsa continuă
Un raport de investigație recent a scos la lumină că acea campanie pe TikTok, care ar fi ajutat candidatul ultranaționalist, fusese inițial plătită de un partid centrist — probabil pentru a lua voturi de la un alt candidat de extremă-dreapta.

Asta l-a făcut pe Anton Shekhovtsov, un politolog ucrainean expert în amestecul electoral rusesc, să concluzioneze că decizia Curții „pare să fi fost motivată de nemulțumirea că ‘candidatul greșit’ a câștigat primul tur”.

România tocmai s-a alăturat unui grup select de țări care își sabotează singure procesele democratice. În Europa, anularea alegerilor este un sport extrem de rar, rezervat mai degrabă epocii Războiului Rece sau regimurilor autoritare.

Precedent periculos, tăcere asurzitoare de la Bruxelles
În timp ce oficialii europeni au preferat să tacă, lăsând România să-și gestioneze propriul dezastru, alte state membre au aplaudat cu entuziasm „victoria democrației”. Ministrul de externe al Poloniei a declarat că „democrația a prevalat”, în timp ce alte state baltice și Germania au adoptat același discurs optimist.

Însă în România, mulți au rămas cu un gust amar. Diana Mardarovici, politician al Partidului Național Liberal, a declarat că anularea alegerilor „a distrus și mai mult încrederea” cetățenilor. „Am pierdut încrederea în sistem, iar acum am pierdut și mai mult. Oamenii se simt dezmoșteniți”, a spus ea.

România a vrut să fie exemplul perfect de democrație funcțională. În schimb, s-a transformat într-o demonstrație perfectă a disfuncționalității sale politice. În timp ce Kremlinul râde, România se bâlbâie, iar democrația își mai pierde puțin din sens.