Revelionul Haosului: Bruxelles în Flăcări, România în Liniște
Noaptea dintre 31 decembrie 2024 și 1 ianuarie 2025 a transformat capitala Belgiei, Bruxelles, într-un câmp de luptă urban. În timp ce unii locuitori încercau să celebreze sosirea noului an, alții, animați de furie sau frustrare, au incendiat mașini, au vandalizat transportul public și au atacat pompierii și poliția. Ceea ce trebuia să fie o noapte de sărbătoare s-a transformat într-un spectacol de haos și violență.
Bruxelles: O Capitală Sub Asediu
Cu 159 de arestări, 60 de mașini incendiate și peste 1.700 de incidente raportate, Revelionul din Bruxelles a fost, pentru al treilea an consecutiv, o noapte de coșmar. Poliția și pompierii s-au confruntat cu o furie greu de înțeles. În cartiere precum Molenbeek și Anderlecht, deja cunoscute pentru tensiunile sociale, echipele de intervenție au fost atacate cu pietre și cocktailuri Molotov. În unele cazuri, pompierii au fost nevoiți să abandoneze furtunurile de apă pentru a-și salva propriile vieți.
Deși autoritățile au luat măsuri preventive, inclusiv o interdicție pentru minorii sub 16 ani de a ieși pe străzi și desfășurarea a sute de polițiști suplimentari, rezultatele au fost departe de cele așteptate. Focurile de artificii, interzise oficial, au luminat cerul la miezul nopții, iar scenele de anarhie au continuat până în zorii zilei.
România: Revelion Tradițional și Liniștit
Într-un contrast puternic, România a întâmpinat anul 2025 într-o atmosferă festivă și pașnică. În piețele centrale din orașele mari, românii au urmărit spectacolele organizate de primării, iar cei care au rămas acasă au sărbătorit cu prietenii și familia.
Incidentelor violente le-au luat locul tradiționalele probleme legate de artificii utilizate necorespunzător sau cazuri izolate de intoxicații alcoolice. În timp ce pompierii din Bruxelles au efectuat aproape 600 de intervenții, în România intervențiile de urgență au fost mult mai puține și mai puțin dramatice.
De Ce Bruxelles și Nu București?
Violențele din Belgia evidențiază probleme mai profunde, care răbufnesc în fiecare an de Revelion: segregarea socială, șomajul ridicat în anumite comunități și o incapacitate a autorităților de a gestiona aceste tensiuni. Molenbeek și Anderlecht sunt simboluri ale unui eșec instituțional, în care guvernarea locală și cea centrală par incapabile să ofere soluții reale.
Pe de altă parte, România, cu toate dificultățile ei economice și sociale, menține un nivel de coeziune care lipsește din multe alte țări europene. O combinație de tradiții puternice și o atitudine mai puțin polarizată față de autoritate pare să țină sub control astfel de derapaje.
Lecția Bruxellesului: Ce Avem de Învățat?
Scenariul de la Bruxelles este un avertisment pentru Europa întreagă, inclusiv pentru România. Tensiunile sociale, dacă sunt ignorate, pot exploda în momente aparent festive, transformând sărbătoarea în coșmar. Faptul că astfel de evenimente devin „normale” în anumite părți ale Europei este un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat.
România, deși mai puțin afectată de astfel de probleme, nu trebuie să rămână pasivă. Investiția în integrarea comunităților marginalizate, prevenția și consolidarea încrederii între cetățeni și autorități sunt esențiale pentru a evita ca scenele din Bruxelles să devină, într-o zi, o realitate și pe străzile noastre. Revelionul din 2025 este un memento dureros al faptului că sărbătorile pot scoate la iveală nu doar bucuria, ci și cele mai întunecate probleme ale unei societăți.
…………………………………
Des voitures incendiées, des trams dégradés, des embuscades tendues aux pompiers et policiers, des émeutes dans certains quartiers. Mais il y a 24 heures, les parents réclamaient encore que leurs enfants mineurs puissent sortir non accompagnés. #Bruxelles pic.twitter.com/eiBf1VpWzl
— Sébastien Meunier (@sebmeunier) January 1, 2025
………………………………….