> ## Content Index
> Fetch the complete content index at: https://strainatate.info/llms.txt
> Use this file to discover other available public pages before exploring further.

# Românii din Germania, în documentarul MDR: ce spun satele de acasă
- URL: https://strainatate.info/romanii-din-germania-in-documentarul-mdr-ce-spun-satele-de-acasa/
- Published: 2026-10-28T16:30:28.000Z
- Updated: 2026-10-28T16:30:28.000Z
- Description: O reporteră MDR s-a întors după opt ani în satele din care românii pleacă spre Germania: case noi, mașini scumpe și un primar care vorbește despre alocațiile germane.
- Author: Redacția Străinătate
- Tags: Germania, Diaspora

O reporteră a televiziunii publice germane MDR s-a întors, după opt ani, în satele din care mii de români au plecat spre Germania. A găsit case noi, mașini cu numere de înmatriculare din Magdeburg și Hagen și un primar care numește ajutoarele sociale germane „un tezaur” pentru comunitatea lui. Documentarul „EU-Armutsmigration: Sozialstaat in der Sackgasse?” („Migrația sărăciei în UE: statul social în impas”) a fost difuzat pe 4 noiembrie și e disponibil în ARD-Mediathek.

## Opt ani mai târziu, aceleași sate, altă imagine

Jana Gareis, jurnalistă la MDR, filmase în 2018 în localități sărace din sudul României, la o oră de mers cu mașina de București. S-a întors în același locuri, Bolentinvale, Fantanelle și Babulešć, și a rămas surprinsă. „Străzile cartierelor de romi sunt pline de oameni și de mașini uneori luxoase. Multe numere de înmatriculare sunt germane: Magdeburg, Halle, Hagen. Casele au devenit mai moderne și vizibil mai mari”, spune ea în film. La fața locului o reîntâlnește pe jurnalistul de investigație Ovidio Vanghele, specializat în corupție.

Un tată a șase copii, cu locuință închiriată în Hagen cu 600 de euro pe lună, povestește că muncește pentru DPD și că e în concediu șase săptămâni. „În Germania e totul în ordine, cu copiii, cu școala. În România lucrez pentru 300 de euro, nu e nimic”, spune el, în timp ce în spatele lui se vede o casă nouă și o mașină cu plăcuță germană. Un alt român, Fernando Steuker, constructor cu șapte copii, aproape fără germană, e direct: „În România alocația e 50 de euro, în Germania e 255.”

## Magdeburg, cartierul unde vecinii nu mai înțeleg nimic

Documentarul se mută apoi în Germania, în cartierul Neue Neustadt din Magdeburg. Locuitorii de lungă durată îi arată reporterei filmări făcute cu telefonul: gunoi, zgomot, petarde, chiar focuri de armă. „Am încercat să vorbim cu ei, dar bariera de limbă blochează orice dialog”, spune un vecin. „Mă simt străin”, adaugă altul. Reportera, care a locuit trei ani în Magdeburg ca studentă, mărturisește că nu mai recunoaște orașul.

Mecanismul care a dus aici e simplu de descris, greu de reparat. Cetățenii români au drept de ședere și muncă fără viză în Germania din 2014, când Berlinul a ridicat ultimele restricții pe piața muncii. Cine dovedește chiar și un *Minijob* (muncă de până la 556 de euro pe lună, cu contribuții reduse) capătă statutul de lucrător european și, cu el, acces la *Grundsicherung* (ajutorul social de bază) și la *Kindergeld* (alocația pentru copii, 259 de euro lunar). Marc Elxnat, din Asociația Germană a Orașelor și Comunelor, numește cauza în interviu: „Problema fundamentală e definiția lucrătorului la nivel european, care presupune că ești lucrător dacă muncești câteva ore.”

Datele Agenției Federale pentru Muncă arată că, în Magdeburg, cheltuielile pentru cetățenii români au urcat de la circa 140.000 de euro în 2013 la peste trei milioane în 2025\. În Hagen, oraș de 190.000 de locuitori, trăiesc 4.500 de români, iar 3.100 dintre ei – 70 la sută – primesc ajutor social. În 2013 erau 52\. Comunitatea românească s-a extins atât de repede încât administrațiile locale abia au avut timp să reacționeze.

## Cât ajunge, în euro, o familie numeroasă

Reportera a încercat să compare concret veniturile din cele două țări. Mai multe *Jobcenter*\-e (instituțiile care administrează ajutorul social) din Saxonia-Anhalt au refuzat să-i răspundă la întrebări și au sfătuit-o chiar să nu publice cifrele. Calculul i-a fost confirmat de asociația orașelor: o familie cu șapte copii, cu părinții în minijob-uri și venituri de 700 de euro, ajunge la până la 3.800 de euro din alocații, ajutor social și sprijin pentru educație, plus locuință – circa 4.500 de euro net pe lună. În România, aceeași familie ar strânge aproximativ 1.500 de euro.

Un primar din zona de origine a migranților o spune fără ocolișuri: „Avem familii cu 10 sau 15 copii. Primesc alocație în Germania. Emitem 20-30 de adeverințe pe lună. Se adună repede. E ca un tezaur pentru țara noastră și pentru copiii noștri din România.”

## Magdeburg luptă cu simptomele, Hagen închide imobilele

Simone Borris, primarul independent al Magdeburgului, recunoaște limitele: „Putem lupta doar cu simptomele, pentru că legile nu sunt făcute de noi.” La Hagen, administrația merge mai departe. O echipă mixtă din poliție, *Ordnungsamt* (poliția administrativă locală), Jobcenter și alte autorități face inspecții în locuințe, identifică supraaglomerarea și abuzurile, iar clădirile degradate sunt închise, reabilitate și pregătite pentru închiriere pe termen lung.

Comisia Europeană a răspuns la întrebările reporterei fără o soluție concretă, iar guvernul federal a prezentat, după terminarea filmărilor, un plan în zece puncte împotriva abuzului de ajutoare sociale. Concluzia pe care Jana Gareis o spune direct în cameră: „UE cunoaște problema. O vede ca pe o problemă pur germană și nu intenționează să schimbe directiva privind libera circulație.”

Sursa: [WELT](https://news.google.com/rss/articles/CBMi%5FgFBVV95cUxNRmNVTm44cFBGX1RySHdIZGlXUFBXNkVKSTFpQzZRblMtOVJwdlNpQ1RlLTV4YUlMNUhUS21rVWlsNkVkNTJfTDZXbXc4cDFzSktseV9HVWN0WWpkMUY5WVE5ZUhtNDZUUldGNXRPYmV5RVNqZlp4QnRvb1IyOUhCcV81TTVzay1YMjktU1ZCWEZfc2VpVjBqb1RkUVFYTXFfZnhRaDRwcm5uUHkzUzA0b2ZHaE02cXlMUlhJc0dmMGpwTEV2Y1B5UmlVYnZLT3Fac2dselNZZlhQVFgzM2lKQmcwQ0czcm9YbG9nOURqaGJ3NDZ5SmFKMHA1WTBvZw?oc=5&ref=strainatate.info)