Românii visează la euro, dar realitatea economică îi ține pe loc

Un sondaj Flash Eurobarometer publicat vineri dezvăluie că românii sunt cei mai dornici din Uniunea Europeană să adopte moneda euro, cu un impresionant 75% din populație exprimându-se în favoarea acestei schimbări. În timp ce alte țări din afara zonei euro ezită, România pare să privească moneda comună europeană ca pe o salvare, chiar dacă realitatea economică sugerează că suntem încă departe de a fi pregătiți.

Entuziasm naiv sau vis colectiv?

Potrivit sondajului, realizat în cele șapte state membre care nu au aderat încă la zona euro (Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia), 60% dintre cetățenii intervievați cred că euro a adus beneficii pentru țările care l-au adoptat. În România, această opinie este împărtășită masiv, 75% dintre respondenți susținând introducerea monedei unice – un salt semnificativ față de 63% în 2020.

Dar ce motivează acest entuziasm? Lipsa de încredere în leul românesc și creșterea prețurilor ar putea juca un rol major. Pentru mulți români, euro reprezintă stabilitate, chiar dacă economia țării este departe de a îndeplini criteriile necesare pentru aderare.

Cifrele spun altceva

Raportul de convergență al României din 2020 arată clar că nu îndeplinim niciunul dintre cele patru criterii economice pentru adoptarea monedei euro: stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Cu alte cuvinte, visul euro este încă departe, dar românii par hotărâți să ignore realitatea economică dură.

România vs. alte țări non-euro

România conduce topul dorinței de a adopta euro, urmată de Ungaria (69%). În Suedia, doar 43% susțin introducerea euro, iar în Cehia opinia publică rămâne ferm împotrivă. De ce diferența? Spre deosebire de România, alte țări au o monedă locală mai stabilă și o economie mai solidă, ceea ce le permite să privească adoptarea euro cu mai mult scepticism.

Euro: soluție sau iluzie?

Deși trecerea la euro ar putea aduce beneficii, precum stabilitate economică și integrare mai strânsă în UE, aceasta vine cu riscuri mari pentru o economie nepregătită. Creșterea prețurilor, pierderea controlului asupra politicii monetare și dificultățile de adaptare la rigorile zonei euro sunt doar câteva dintre problemele care ar putea apărea.

În cazul României, optimismul populației pare să ignore aceste realități. Este posibil ca majoritatea să vadă adoptarea euro ca pe o soluție magică la problemele economice, în loc să înțeleagă că stabilitatea monetară și prosperitatea depind de reforme interne serioase.

Concluzie: mult entuziasm, puțină pregătire

Românii își doresc euro, dar întrebarea este: suntem pregătiți pentru el? Deocamdată, răspunsul este un „nu” categoric. Aderarea la zona euro necesită mai mult decât dorință – este nevoie de reforme economice serioase și de o economie stabilă, lucruri pe care România le ignoră de prea mult timp.

În timp ce liderii europeni subliniază că adoptarea euro nu este o competiție, ci o alegere strategică, românii par hotărâți să ignore avertismentele. Însă, fără un plan concret și reforme reale, visul de a plăti cu euro ar putea deveni un coșmar economic.