Tragedie în Alpii italieni: prăbușirea unui ghețar expune haosul și nepăsarea autorităților
Un ghețar imens s-a prăbușit în zona Marmolada, în Munții Dolomiți, transformând o zi obișnuită de vară într-un coșmar de proporții. Conform autorităților italiene, șase persoane și-au pierdut viața, iar alte 14 au fost rănite, în timp ce salvatorii încă mai caută supraviețuitori printre ruinele înghețate. Totuși, această tragedie nu este doar un accident natural, ci și o demonstrație a modului în care crizele sunt gestionate cu întârziere și bâlbâieli administrative.
Românii dispăruți, dar „cazați fără semnal”
În mijlocul haosului, un episod halucinant a atras atenția: trei români dați dispăruți au fost, de fapt, cazați într-o locație fără semnal de telefonie mobilă. După ce familiile lor au tras un semnal de alarmă și au alertat Ministerul de Externe al României, aceștia au reapărut brusc, nevătămați. „Eroii” nu au considerat necesar să își informeze rudele, iar autoritățile române au răsuflat ușurate, de parcă întreaga situație ar fi fost doar un exercițiu de comunicare.
MAE, cu un comunicat elaborat și plin de detalii administrative, a încercat să calmeze spiritele, dar a reușit doar să sublinieze cât de fragile sunt sistemele de răspuns în astfel de cazuri. Între timp, pentru ceilalți turiști afectați de tragedie, fiecare oră care trece scade dramatic șansele de supraviețuire.
„Carnagiul” din Dolomiți: povești și promisiuni
Salvatorii italieni, confruntați cu o scenă descrisă drept „un carnagiu”, folosesc drone și câini pentru a localiza victimele. Totuși, realitatea rămâne sumbră: printre cei șase morți, patru au fost identificați — trei italieni și un ceh. Cei doi alpiniști italieni, cu experiență de 25 de ani, cunoșteau bine zona, ceea ce ridică întrebări cu privire la viteza cu care ghețarul s-a prăbușit și lipsa avertismentelor adecvate.
Pe terasele cabanelor din apropiere, martorii au povestit despre zgomotul asurzitor și valul de gheață care a înghițit totul în cale. Scenele sunt descrise ca fiind „îngrozitoare”, iar salvatorii continuă să scoată la iveală fragmente dintr-un peisaj cândva idilic, acum transformat în dezastru.
Prăbușirea unui sistem, nu doar a unui ghețar
Dezastrul din Marmolada nu este doar o tragedie naturală, ci și o reflecție a modului în care autoritățile din întreaga Europă gestionează astfel de crize. În timp ce experții avertizează de ani de zile asupra efectelor schimbărilor climatice, reacțiile întârziate și lipsa măsurilor preventive sunt regula, nu excepția. De ce nu existau sisteme de monitorizare mai stricte? De ce nu au fost emise avertismente? Răspunsurile lipsesc, în timp ce familiile își plâng pierderile.
Românii și lecția neasumată
De partea românească, acest incident este încă o dovadă a lipsei de pregătire și coordonare. Comunicarea defectuoasă, absența unui plan clar de gestionare a crizelor externe și incapacitatea de a oferi sprijin concret cetățenilor sunt constante. Între timp, MAE asigură că „monitorizează situația” și oferă asistență consulară, într-un limbaj tehnic care rareori trece dincolo de hârtie.
Concluzia amară
Ghețarul Marmolada s-a prăbușit, dar împreună cu el a căzut și iluzia că autoritățile — fie italiene, fie române — sunt pregătite să gestioneze crize de această amploare. Rămâne ca victimele să fie scoase din ghețarul care le-a devenit mormânt, iar noi să ne întoarcem la nepăsarea cotidiană, până la următorul dezastru inevitabil.