> ## Content Index
> Fetch the complete content index at: https://strainatate.info/llms.txt
> Use this file to discover other available public pages before exploring further.

# Un profesor român din Franța, Doctor Honoris Causa la Arad
- URL: https://strainatate.info/un-profesor-roman-din-franta-doctor-honoris-causa-la-arad/
- Published: 2026-11-07T17:32:36.000Z
- Updated: 2026-11-07T17:32:36.000Z
- Description: Ioan Roxin, profesor emerit la Université Marie et Louis Pasteur și președinte al Université Ouverte din Montbéliard, a primit titlul de Doctor Honoris Causa la Arad.
- Author: Redacția Străinătate
- Tags: Franța, Educatie

Ioan Roxin, profesor emerit la Université Marie et Louis Pasteur și președinte al Université Ouverte din Pays de Montbéliard, a primit titlul de Doctor Honoris Causa de la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad. Distincția i-a fost acordată pe 29 octombrie, la câteva zeci de kilometri de Salonta, orașul în care s-a născut. Pentru un academician care și-a construit cariera în Franța, întoarcerea acasă cu un asemenea titlu are o greutate aparte.

## Ce înseamnă, de fapt, un Doctor Honoris Causa

În Franța, ca și în România, titlul de Doctor Honoris Causa este cea mai înaltă distincție onorifică pe care o poate acorda o universitate. Nu se obține prin examene și nu presupune un parcurs de studii: se acordă unei personalități pentru ansamblul operei sale. Roxin a primit-o pentru munca în informatică și pentru tot ce a făcut în zona accesului la cunoaștere.

Profesorul activează la Université Marie et Louis Pasteur, noul nume sub care funcționează universitatea din Franche-Comté, cu sediul la Besançon și cu o antenă puternică la Belfort-Montbéliard. (Statutul de „professeur émérite” se acordă în Franța, după pensionare, dascălilor cu o carieră remarcabilă, care rămân astfel legați de instituție.) Tot acolo, Roxin conduce Université Ouverte din Pays de Montbéliard, o structură care ține conferințe și cursuri deschise publicului larg, fără diplomă la intrare.

## „Eroarea 24” și mașina care învață să vorbească

La Arad, profesorul a susținut o „Lectio magistralis” intitulată „De la cartela perforată la mașina care vorbește”. A retrasat două linii care i-au marcat viața profesională. Prima: relația dintre om și mașină, de la cartelele perforate folosite pe calculatorul Felix C-256 — cu celebra sa „Eroare 24” — până la modelele de limbaj și inteligența artificială de astăzi. A doua: accesul la cunoaștere, de la sălile de lectură și locurile disputate la facultatea de Cibernetică din București până la biblioteca uriașă care încape acum într-un telefon.

În centrul intervenției a stat o întrebare simplă, dar incomodă: ce mai face profesorul într-o lume în care răspunsurile curg din toate părțile? „Cât timp răspunsurile erau rare, a educa însemna a transmite. Astăzi, când răspunsurile abundă, a educa înseamnă a forma capacitatea de a construi un savoir, de a-l verifica și de a-l justifica”, a spus el. Profesorul nu dispare, e de părere Roxin. Se transformă. Trebuie să-i învețe pe studenți să judece, să verifice, să construiască ceva solid.

În cadrul Anului Grigore C. Moisil, dedicat acestei figuri centrale a informaticii românești, a citat și o frază atribuită celui considerat unul dintre părinții domeniului: „Mașinile vor deveni mai inteligente decât oamenii, dar nu vor învăța niciodată să zâmbească”.

## Un imn scris împreună cu inteligența artificială

Finalul ceremoniei a fost neobișnuit. A fost prezentat imnul universității, iar versurile au fost scrise de Ioan Roxin cu ajutorul lui Claude și ChatGPT. Muzica a fost compusă cu Suno. O demonstrație practică de colaborare între om și inteligența artificială, primită cu aplauze de profesorii și studenții din sală.

Profesorul a mulțumit rectorului universității, Ramona Lile, președintelui Senatului universitar, Cristian Ionel Măduța, și decanului Sorin Nădăban. A salutat și comisia de „Laudatio”: pe ambasadorul Radu Homescu, primul rector al universității, pe academicianul Gheorghe Păun și pe Daniel Mercier, prietenul și coautorul său de la Université Marie et Louis Pasteur.

Pentru românii stabiliți în Franța, mulți dintre ei în învățământ, cercetare sau inginerie — de la Paris și Lyon până în bazinul industrial de la Belfort-Montbéliard — astfel de momente nu sunt doar o veste bună de citit dimineața. Sunt dovada că legătura dintre cele două țări se țese și prin cariere individuale, nu doar prin acorduri semnate la nivel înalt. Iar Roxin continuă, la Montbéliard, exact ce a descris la Arad: să pună cunoașterea la îndemâna oricui are curiozitatea să o caute.

Sursa: [ToutMontbeliard.com](https://news.google.com/rss/articles/CBMivAFBVV95cUxQWnFnWUtKdk80MzExcFBJc0JCYllEUHlnMTVEVGFIS1IwQkdNSVdzRDlkdk5jczNzRE0zRXNPX2p6X2owSXRSbUp4eUd3bG83YlZueUx2cG95UFR6cUNGS3BhQTk2UEJxdjNiR2ZGZkxSNUx0eV9RWjl1dUJlWUFnSkdXR2twQTFZTFBZdmdxQ2dQT1RGRWhtSGVfaE9BOVZkdFNrUWFXUm81VWNza0V3dWE4YXFtcGZCUkdPQg?oc=5&ref=strainatate.info)