Finanțele României: Printre primii în UE la cheltuieli, ultimii la venituri
România ere unul dintre cele mai mari deficite din UE pentru că are venituri raportate la PIB foarte mici și cheltuieli enorme, printre cele mai mari din spațiul comunitar.
Luxemburgul, Germania, Malta, Bulgaria, Olanda, Cehia, Grecia, Danemarca, Slovenia, Suedia, Lituania, Croația, Austria și Irlanda au înregistrat un excedent bugetar. România și Cipru au deficite egale sau mai mari de 3%. La sfârșitul lui 2018 cele mai mici rate ale datoriei publice au fost înregistrate de Estonia, Luxemburg, Bulgaria, Cehia, Danemarca și Lituania. 14 state membre au ponderi ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB , cele mai mari fiind înregistrate de Grecia, Italia, Portugalia, Cipru, Belgia, Franța și Spania, se arată în documentul intitulat Raport privind situația macroeconomică pe anul 2020 și proiecția acesteia pe anii 2021-2023, elaborat de Ministerul de Finanțe.
Cele mai mari deficite din UE: România (3% din PIB) și Cipru (4,4% din PIB) în anul 2018.
Dacă în anul 2015 România avea un deficit bugetar mai mic decât al altor țări din regiune, începând cu anul 2016 deteriorarea soldului bugetar devine cea mai accentuată din regiune, unele țări precum Cehia și Bulgaria înregistrând chiar un excedent bugetar.
În ceea ce privește ponderea veniturilor bugetare în PIB în anul 2018, România se situează pe penultimul loc din UE cu 32,3 % din PIB, față de media UE de 45,1 % din PIB.
România a practicat începând cu anul 2006 o politică fiscală puternic pro-ciclică, stimulând intens economia în perioadele de expansiune (2006-2008) și frânând în perioadele în care aceasta a operat sub potențial (2010-2015), contribuind astfel la amplificarea fluctuațiilor ciclului economic și la accentuarea dezechilibrelor acumulate în economie.
La sfârșitul trimestrului II al anului 2019 cele mai mici ponderi ale datoriei guvernamentale ca procent în PIB au fost înregistrate de Estonia, Luxemburg, Bulgaria, Republica Cehă, România și Danemarca. 15 dintre cele 28 state membre ale UE au avut datoria publică mai mare de 60% din PIB, cele mai mari ponderi ale datoriei înregistrându-se în Grecia, Italia, Portugalia, Cipru, Belgia.
În acest context, o calibrare adecvată a mixului de politici macroeconomice este esențială pentru protejarea echilibrelor care să țină cont de interesele pe termen mediu și lung ale economiei românești și să evite măsuri nefundamentate, nesustenabile. Prudența și cumpătarea în formularea politicilor fiscal bugetare este necesară pentru acumularea de spațiu fiscal, care să fie direcționat către cheltuieli cu impact asupra creșterii economice. De remarcat că țări cu vulnerabilități accentuate de politici fiscale prociclice, deficite externe și creșterea îndatorării au suferit corecții dureroase după anul 2009.
Citeşte întreaga ştire:https://www.money.ro/finantele-romaniei-printre-primii-in-ue-la-cheltuieli-ultimii-la-venituri/