Coronavirus a schimbat orientarea mapamondului

nainte de pandemie, una dintre principalele procupări ale întregului mapamond era înarmarea în domeniul militar. Conform unui raport al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) de la Stockholm, anul trecut a fost cheltuită cea mai mare sumă la nivel global, respectiv 1,9 trilioane de dolari, de la încheierea războiului rece încoace (anul 1990), când pentru forţele armate au fost cheltuiţi sub 1,5 trilioane dolari. Suma alocată forţelor armate de pe Glob reprezintă o creştere de 3,6% faţă de 2018 şi reprezintă cea mai mare creştere anuală a cheltuielilor militare din 2010 până în prezent.

„Cheltuielile militare globale au fost cu 7,2% mai mari în 2019 decât în 2010, ceea ce arată o tendinţă de creştere a creşterii cheltuielilor militare în ultimii ani”, spune Dr. Nan Tian, cercetător SIPRI, apreciind: „Acesta este cel mai înalt nivel al cheltuielilor de la criza financiară globală din 2008 şi reprezintă probabil un vârf al cheltuielilor”.

Autorii raportului arată că expresia „cheltuieli militare” se referă la toate cheltuielile guvernamentale pentru forţele şi activităţile militare curente, inclusiv salarii şi beneficii, cheltuieli operaţionale, achiziţii de arme şi echipamente, construcţii militare, cercetare şi dezvoltare şi administraţie centrală, comandă şi sprijin. Din totalul acestora, cei de la SIPRI afirmă că doar o mică parte reprezintă cheltuielile privind noile echipamente şi tehnici militare.

Conform datelor din raportul SIPRI, anul trecut, la nivel mondial s-au cheltuit 249 dolari de persoană pentru forţele armate.

62% din întreaga suma cheltuită pentru forţele armate este împărţită de cinci state: SUA, China, India, Rusia şi Arabia Saudită. Este prima dată când trei state asiatice se numără printre primele naţiuni care alocă fonduri importante cursei înarmării.

Cheltuielile militare ale Statelor Unite au crescut cu 5,3% la 732 miliarde USD în 2019 şi au reprezentat 38% din cheltuielile militare globale. Creşterea cheltuielilor americane în 2019 a fost echivalentă cu întreaga cheltuială militară a Germaniei pentru acel an.

„Creşterea recentă a cheltuielilor militare americane se bazează în mare măsură pe o revenire percepută a concurenţei dintre marile puteri”, spune Pieter D. Wezeman, cercetător principal la SIPRI.

Surpriza mare în clasamentul cheltuielilor militare o reprezintă China şi India, care, prin sumele alocate, se clasează pe locurile doi şi trei, înaintea Federaţiei Ruse. Cheltuielile militare ale Chinei au ajuns la 261 miliarde USD în 2019, cu o creştere de 5,1% faţă de 2018, în timp ce India a crescut cu 6,8% la 71,1 miliarde USD.

„Tensiunile şi rivalitatea Indiei cu Pakistanul şi China sunt unul dintre principalii factori pentru creşterea cheltuielilor sale militare”, spune Siemon T. Wezeman, cercetător principal SIPRI.

Pe lângă China şi India, Japonia (47,6 miliarde de dolari) şi Coreea de Sud (43,9 miliarde de dolari) au fost cei mai mari cheltuitori militari din Asia şi Oceania. Cheltuielile militare în regiune au crescut în fiecare an din 1989 încoace.

• Germania, Bulgaria şi România, statele UE care au crescut cheltuielile militare

În Uniunea Europeană, pe primul loc la cheltuielile militare efectuate anul trecut se află Germania care a alocat 49,3 miliarde dolari, cu 10% mai mult comparativ cu anul 2018.

Diego Lopes da Silva, cercetător SIPRI, susţine: „Creşterea cheltuielilor militare germane se poate explica parţial prin percepţia unei ameninţări sporite din partea Rusiei, împărtăşită de multe state membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). În acelaşi timp, cheltuielile militare din partea Franţei şi a Regatului Unit au rămas relativ stabile”.

Conform raportului, s-au înregistrat creşteri puternice ale cheltuielilor militare în rândul statelor membre NATO din Europa Centrală: de exemplu, Bulgaria a crescut cu 127% – în principal din cauza plăţilor pentru avioane de luptă noi – iar România a mărit cheltuielile cu 17%.

Contactaţi de Ziarul BURSA, reprezentanţii SIPRI nu au putut preciza dacă în raport sunt incluse sumele alocate sau cele cheltuite efectiv în cursul anului trecut.

În cazul ţării noastre, creşterea cheltuielilor militare cu 17% comparativ cu 2018 poate fi pusă pe seama creşterii salariale acordată la începutul anului trecut, dar şi pe seama plăţii în avans a ratei pentru sistemul Patriot de la Deveselu, rată care avea termen final de plată prima jumătate a anului 2020. Este curios că plata respectivă a fost efectuată de noul guvern Orban, în timp ce oraşul chinez Wuhan se confrunta cu noua epidemie Covid-19. În aceste condiţii, credem că Guvernul ar trebui să clarifice un aspect: plata în avans a ratei datorată pentru 2020 a fost decizia Cabinetului Orban sau a fost făcută la solicitarea Executivului american?
Din păcate, deşi am încercat să aflăm cum au stat lucrurile la finalul anului trecut, membrii guvernului PNL cu atribuţii în domeniul militar şi a cheltuirii sumelor alocate nu au răspuns apelurilor noastre repetate.

Raportul întocmit de SIPRI mai arată că toate cele 29 de state membre NATO au cheltuit anul trecut pentru forţele armate 1035 miliarde dolari.

În acest timp, Federaţia Rusă a crescut cheltuielile militare cu 4,5%, până la 65,1 miliarde de dolari. „Cheltuielile militare ale Rusiei reprezintă 3,9% din Produsul Intern Brut al ţării şi au fost printre cele mai mari din Europa”, susţine Alexandra Kuimova, cercetător la SIPRI.

• Pandemia afectează nivelul cheltuielilor militare din 2020

Pandemia de Covid 19 a schimbat preocupările mapamondului, care a trecut în plan secund înarmareea militară, majoritatea statelor orientându-se, acum, catre descoperirea vaccinului împotriva noului Coronavirus.

Pe regiuni, cea mai mare creştere a cheltuielilor militare a fost înregistrată în Europa (5%), urmată de zona Asia şi Oceania (4,8%), America de Nord, Centrală şi America de Sud (4,7%) şi Africa

(1,5%).

Cercetătorii institutului din Stockholm susţin că în privinţa cheltuielilor militare singura volatilitate privind sumele alocate este înregistrată în zona Africii sub-sahariene din cauza conflictului armat care se desfăşoară pe teritoriul mai multor state.

Datele din situaţiile economice anterioare globale sugerează că actuala criză economică generată de pandemia Covid-19 va perturba cheltuielile militare din acest an. Din totalul cheltuielilor militare, sectorul în care pandemia îşi va pune amprenta negativă va fi cel privind achiziţia de tehnică şi echipamente militare, domeniu în care activitatea industrială a scăzut dramatic pe primele patru luni ale anului în curs, din cauza lipsei materialelor necesare şi a lichidităţilor financiare.

De altfel, în urmă cu o săptămână, Pentagonul a declarat că se aşteaptă ca epidemia mondială de coronavirus să întârzie programele sale majore de arme cu aproximativ trei luni.

Ellen Lord, subsecretar de stat în Ministerul Apărării, responsabilă de achiziţii şi mentenanţă a armamentului, nu a menţionat programe sau întreprinderi în mod special, ci a sugerat că întârzierile ar fi larg răspândite. „Pe plan intern, constatăm cele mai mari impacturi asupra lanţului de aprovizionare a aviaţiei, construcţiilor navale şi lansărilor spaţiale de mică anvergură”, a spus Lord.

Cu toate acestea, Pentagonul a încercat să-şi păstreze baza industrială solvabilă şi funcţională în timpul pandemiei, inclusiv prin creşterea rambursărilor pentru lucrările care nu sunt încă terminate. De aceea, săptămâna trecută Casa Albă a alocat 3 miliarde de dolari în fluxul de numerar din partea Trezoreriei către industria de apărare a SUA.

În acest timp, în Rusia programul anunţat de Vladimir Putin la sfârşitul anului trecut pentru 2020, de construire a roboţilor de luptă, dronelor şi laserelor, pare şi el pus în stand-by din cauza pandemiei care a cuprins Federaţia şi care a dus la suspendarea activităţii în mai multe companii din industria de apărare, precum şi în institutele de cercetare militară.

La nivelul Uniunii Europene se pare că realizarea de către concernul Naval Group – Fincantieri a flotei de corvete de patrulare în Marea Mediterană anunţată de preşedintele francez Emanuel Macron a devenit un proiect amânat în condiţiile în care atât Italia cât şi Franţa se numără printre principalele state de pe bătrânul continent care se confruntă cu pandemia Covid-19.
Citeşte întreaga ştire:https://www.bursa.ro/de-la-inarmare-la-vaccin-coronavirus-a-schimbat-orientarea-mapamondului-67284933