Ancona: româncă periculoasă repatriată, bilanț la Poliție

Poliția din Ancona a repatriat o româncă pe care autoritățile o consideră periculoasă. Nu e vorba despre o condamnare penală nouă, ci despre un „rimpatrio” — în sistemul italian, măsura administrativă prin care questorul, șeful poliției provinciale, dispune îndepărtarea unei persoane de pe teritoriul Italiei atunci când o consideră o amenințare la adresa ordinii publice. Anunțul apare în Il Resto del Carlino, cotidianul local care publică, în același număr, un interviu de final de mandat cu questorul din Ancona.

Patru decenii sub uniformă

„Poliția a fost viața mea, familia mea, strada biroul meu”, spune acesta, întrebat dacă emoția de la final de carieră îi tulbură vocea. Răspunsul e scurt: da. Și continuă cu o formulă care sună ca un crez profesional — adevărata putere este serviciul, iar autoritatea se exercită slujind cetățenii, de la tineri la bătrâni, de la femei la cei mai fragili.

La Ancona, oraș-port pe coasta adriatică, a venit cu o strategie proprie: „securitatea de relație”. Practic, polițiști de proximitate care ascultă, dialoghează, se implică în cartiere. (În Italia, „polizia di prossimità” este un model de patrulare de cartier, diferit de intervenția de urgență.)

Bilanțul: 2.200 de măsuri nevăzute

Cifra cea mai concretă din interviu: peste 2.200 de măsuri de prevenire emise de la 2022 încoace. Sunt instrumente care acționează înainte de infracțiune — avertismentul oral, obligarea de a părăsi localitatea, interdicția de a se apropia de anumite persoane — și care, în viziunea questorului, funcționează tocmai pentru că intervin la timp, nu după ce răul s-a produs. (Măsurile „ante delictum” sunt coordonate la nivel național de Direcția centrală anticrimă a Poliției de Stat.)

Pe lista realizărilor stau intervenții împotriva bandelor de tineri, gestionarea nopților agitate din centru și sute de manifestări publice, inclusiv summitul G7 Sănătate găzduit de Ancona. Nicio tulburare a ordinii publice nu a fost înregistrată, subliniază el, iar meritul e al unei echipe coordonate de Prefectură.

Frica, mai presantă decât statistica

Întrebat dacă Ancona e un oraș sigur, răspunsul e tranșant: „Absolut da.” Problema, spune el, nu e criminalitatea reală — provincia se numără printre ultimele din Italia la delict — ci percepția. Frica ține mai mult de termometrul de presiune al locuitorilor decât de rapoartele poliției.

Pericolul cel mai serios nu vine însă de la bandele juvenile. Vine de la bani. Fondurile PNRR (planul european de investiții post-pandemie) și cele pentru reconstrucția după cutremurele din 2016 atrag, avertizează questorul, interesul mafiei. De aceea e nevoie de schimb de informații și de analize predictive, ca riscurile să fie anticipate, nu descoperite pe fugă.

În această ecuație, comunitatea românească — cea mai numeroasă dintre grupurile străine din Italia, peste un milion de persoane, mii dintre ele în regiunea Marche — rămâne una dintre cele mai integrate, de la șantiere la îngrijirea vârstnicilor. Semnalul de la Ancona nu schimbă această realitate.

Despre locuitorii care privesc cu suspiciune pe cei veniți din afară, questorul spune că nu a simțit nicio problemă, instituțional sau personal. A vrut, insistă el, să fie „questorul tuturor”.

Sursa: Il Resto del Carlino