Clanul român din Valladolid: pedeapsa cerută scade de la 45 la 9 ani

Un proces care a început cu acuzații grele de trafic de persoane s-a încheiat, în sala de judecată, cu o listă de pedepse de șapte ori mai mică. Fiscalía din Valladolid — parchetul provincial spaniol — a coborât de la 45 la 9 ani totalul pedepselor cerute împotriva unui presupus clan român acuzat că exploata muncitori la cules, în zona agricolă Medina del Campo. Motivul nu e o dovadă nouă. E absența martorilor.

Doi inculpați au rămas pe bancă, doi au ieșit din cauză

În ultima sesiune de la Audiencia de Valladolid (instanța provincială care judecă infracțiuni grave), procurorul a renunțat la acuzațiile de trafic de ființe umane cu scop de exploatare și la cea de grup infracțional organizat. Presupusele victime nu s-au prezentat. Fără ele, dosarul se surpă. Pe bancă au rămas doar Vasile C.U., considerat liderul rețelei, și fosta lui soție, Liliana G.U. Frații acestuia, Constantin și Gheorghe, au ieșit complet din cauză. Pentru ei se cerea un singur an, iar acuzarea l-a retras.

Acum, bărbatul riscă cinci ani: doi pentru impunerea unor condiții ilegale de muncă, cu amendă de 2.400 de euro, și trei pentru spălare de bani. Femeia — un an și 1.440 de euro pentru prima acuzație, plus doi ani pentru a doua. Avocații apărării au cerut achitarea. Pentru cititorul din România, contextul contează: în sistemul spaniol, procurorul poate modifica cererea de pedeapsă până la finalul dezbaterilor, iar instanța nu e legată de cifrele inițiale.

„Erau ei cei care îmi băteau la ușă”

Vasile a negat tot, calm și repetitiv, timp de mai multe ore. A spus că nu a adus nimeni din România între 2017 și 2019. Că oamenii îl căutau singuri. Că el doar le trimitea actele la consilierul fiscal pentru a fi „în regulă”. A recunoscut totuși că a avut până la 250 de sezonieri, niciodată mai mult de 80 simultan, și că plătea o parte în mână, peste salariul minim brut (SMI, salario mínimo interprofesional — pragul legal de salarizare din Spania). „Erau 6 euro pe fluturaș și alți 2 în mână”, a declarat el, susținând că alte firme plăteau mai puțin.

A recunoscut și ilegalitatea, dar filtrată prin propria versiune: trei muncitori fără acte, angajați „ca să le fac un favor”, pentru că „au venit plângând că nu aveau nici de mâncare”. Procurorul a replicat că situația lor irregulară a durat mult mai mult. Despre cazare, bărbatul a insistat că imobilele aveau apă, lumină, gaz și paturi cu saltele. Despre firmele „de fațadă” — inclusiv cea pusă pe numele soției — a oferit o explicație de telenovelă: a constituit-o după ce ea l-a prins citindu-i mesajele pe WhatsApp. „Voiam să asigur viitorul copiilor”, a spus el.

Denunțul care a pornit „Operación Botella”

Ancheta a izvorât dintr-un nume: Dumitru, un muncitor pe care Vasile spune că l-a scos din închisoare plătind 2.000 de euro soției acestuia. Omul dormea la Centrul de Inserție Social (CIS — structură spaniolă pentru persoane în semi-libertate) și era dus la lucru de echipa patronului. Ulterior, potrivit inculpatului, chiar Dumitru i-ar fi cerut ajutor să-și deschidă firmă, iar el l-ar fi pus în legătură cu viticultori, contra unui comision de 20%. Denunțul lui a declanșat „Operación Botella”, dusă de UCRIF (unitatea poliției naționale spaniole specializată în rețele de imigrație).

Comunitatea românească din Spania — una dintre cele mai numeroase din diaspora — urmărește astfel de dosare cu o sensibilitate aparte, pentru că fiecare caz de exploatare aruncă o umbră asupra miilor de sezonieri care muncesc legal în agricultură. Sentința nu a fost încă pronunțată. Ea va spune dacă justiția spaniolă a găsit dovezi dincolo de sala goală.

Sursa: El Debate