Cremona: doi români, expulzați și duși în centre de repatriere

Poliția din Cremona — Questura, structura provincială a Ministerului de Interne italian — a semnat pe 29 octombrie trei ordine de expulzare. Doi dintre cei vizați sunt cetățeni români. Unul are 40 de ani, celălalt 45. Ambii au fost preluați la ieșirea din închisoare și însoțiți la centrele de permanență pentru repatriere din Roma. Al treilea bărbat, un nigerian de 36 de ani, a fost dus la centrul similar din Milano, după ce a executat șapte ani de detenție pentru apartenență la gruparea mafioasă „Viking”, tentativă de omor, extorcare și jaf.

Trei dosare, o zi obișnuită pentru un birou de imigrări. Detaliile, însă, arată cum funcționează mecanismul italian.

Ce au făcut cei doi români

Bărbatul de 40 de ani a fost condamnat pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, într-o organizație care viza comiterea repetată de fapte împotriva patrimoniului. Dosarul include receptare de bunuri furate, furt calificat („furto aggravato”, adică furt comis cu circumstanțe care sporesc pedeapsa) și rezistență în fața unui funcționar public. A ieșit din detenție și, în aceeași zi, a intrat pe poarta centrului de la Roma.

Al doilea, de 45 de ani, are un istoric mai vechi de amenințări, acte de persecuție — adică hărțuirea repetată a unei persoane, ceea ce codul penal italian numește „atti persecutori” — și maltratare în familie. Ancheta a reconstituit un tablou de violență continuă: sub efectul alcoolului, bărbatul a distrus mai multe piese de mobilier din locuință, lovind cu un ciocan. Soția și fiica au fost nevoite să fugă din casă și să depună plângere. Toate faptele s-au petrecut în interiorul familiei, nu pe stradă.

Ce este, de fapt, un C.P.R.

Cele trei destinații — Milano și Roma — sunt centre de permanență pentru repatriere (Centri di Permanenza per il Rimpatrio). Nu sunt închisori. Sunt structuri administrative unde străinul cu ședere ilegală este ținut cât timp autoritățile îi pregătesc returnarea în țara de origine. Expulzarea nu e decisă de un judecător penal, ci de questore, șeful poliției provinciale, printr-un decret care trebuie validat de judecătorul de pace. Durata șederii în centru se stabilește tot acolo și poate fi prelungită.

Practica e curentă în Italia: după ispășirea pedepsei, cetățeanul străin fără permis de ședere este preluat direct de poliție, fără a mai trece prin libertate. Pentru cititorul din România, e o diferență de logică juridică. În dreptul italian, pedeapsa penală și măsura administrativă de îndepărtare sunt două lucruri separate, care se pot suprapune.

Un milion de oameni, trei nume

Comunitatea românească din Italia rămâne cea mai numeroasă dintre grupurile străine din peninsulă, cu peste un milion de rezidenți înregistrați oficial. Marea majoritate muncesc, plătesc taxe, au copii în școli italiene. Cazurile de la Cremona nu spun nimic despre ei. Spun, în schimb, ceva despre felul în care autoritățile italiene tratează recidiva: dosarele vechi rămân deschise, iar la finalul pedepsei urmează, aproape automat, drumul spre un centru de repatriere.

Pentru cei doi bărbați, următorul pas nu e încă o sală de tribunal. E o poartă de centru, un dosar de returnare și, cel mai probabil, un bilet spre România.

Sursa: Cremona Sera