Cum a schimbat COVID-19 Germania

Un scurt bilanț la o sută de zile de la debutul pandemiei arată că Germania a trecut, până acum, relativ ușor prin criza COVID-19.
O simplă comparație vorbește de la sine: în ultimele o sută de zile, în Germania s-au înregistrat, în medie, aproximativ opt decese cauzate de noul virus la 100.000 de locuitori. În Statele Unite ale Americii rata deceselor a fost de 20, în Marea Britanie de 43, iar în Spania de 54 de persoane la suta de mii de locuitori.

Protejarea populaţiei a funcţionat destul de bine până acum, conchide Lothar Wieler, președintele Institutului Robert Koch (RKI) – un fel de autoritate națională în domeniul sănătății, subordonată ministerului federal de resort. Comparativ cu alte țări, Germania a luat din timp măsuri contra răspândirii virusului, afirmă Wieler. Iar aceste măsuri și-au dovedit din plin eficiența.

Cancelara Angela Merkel, căreia presa i-a reproșat des înainte de debutul crizei lipsa de acțiune, tot astfel şi formațiunii ei, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), a luat în serios pandemia. Merkel s-a adresat constant cetățenilor, conferințele de presă au devenit aproape niște consultări civice și, în calitate de absolventă a unui studiu de ştiinţe naturale, a putut explica ușor situația.

În timp ce alți șefi de stat și guvern, între care președintele Braziliei Jair Bolsonaro, bagatelizau epidemia de coronavirus, catalogând-o drept o simplă gripă, Merkel a îndreptat treptat țara către lockdown și a coordonat acordurile, nu întotdeauna ușoare între stat, landuri şi administraţiile locale. Străinătatea a lăudat Germania, dar și pe Angela Merkel, pentru modul în care a fost gestionată situația.
Guvernul federal a alocat miliarde de euro pentru combaterea efectelor pandemiei. Banii au ajuns repede acolo unde a fost nevoie. Spre deosebire de Italia sau Spania, Republica Federală înregistrează de ani de zile un excedent bugetar. Iar Oficiul pentru ocuparea forței de muncă a dispus de un fond de 28 de miliarde de euro pentru a putea finanța sistemul de ajutor în caz de șomaj tehnic.

Eficienţa sistemului de sănătate

În plus, sistemul de sănătate a fost pregătit pentru tratarea cât mai multor pacienți. Chiar dacă Germania, comparativ cu alte state, are mai multe secții de terapie intensivă, numărul acestor a fost încă suplimentat. Spitalele au primit compensații dacă au rezervat paturi pentru pacienții suferind de COVID-19, renunțând astfel la alte intervenții medicale. La nivel național a fost creat un registru. În rapoartele zilnice ale Institutului Robert Koch se menționa de fiecare dată câte locuri la terapie intensivă sunt ocupate și câte sunt încă libere.

Din timp a fost consolidată și capacitatea de testare a pacienților. Structura descentralizată a sistemului sanitar s-a dovedit a fi avantajoasă, cu recomandări centrale, dar cu planificare și libertate economică la nivel local. Ministrul federal al Sănătății, Jens Spahn, s-a declarat mulțumit de faptul că nu trebuie să poarte singur povara deciziilor. În procesul decizional au fost implicați premierii celor 16 landuri federale, ministrul Muncii și reprezentanții celor 400 de Direcții de Sănătate Publică.

Disciplină și opțiuni de evadare

Şi scriitorul și consilierul guvernamental Stephan Grünewald este de părere că Germania a trecut cu bine prin criză, comparativ cu alte țări. Una din lucrările sale are ca subiect particularitățile germanilor. Iar o asemenea caracteristică a devenit din nou importantă: „Tipic nemțesc este un înalt grad de disciplină”, confirmă Grünewald. În plus, cetățenii au reacționat rapid și și-au adaptat rutina cotidiană la noile condiții.
Însă există și reversul medaliei. Pe de o parte, Germania este țara birocrației și a reglementărilor, spune Grünewald. Pe de alta, germanii sunt campionii mondiali ai călătoriilor. „Noi, germanii, ne putem suporta pe noi înșine numai dacă avem posibilitatea să evadăm. În prezent, posibilitatea aceasta constă doar în plimbări pe jos sau în scurte vizite la magazin.”

Pentru germani a fost o libertate necesară pentru a putea rămâne disciplinați în continuare. În Spania, Italia sau Rusia oamenii n-au mai avut voie să iasă din case. Republica Federală n-a luat asemenea măsuri drastice, ci le-a lăsat cetățenilor șansa să evadeze puțin din cotidianul marcat de pandemie, desigur cu condiția respectării măsurilor de igienă și a distanțării sociale.Un impuls pentru CDU

Conform sondajelor, marea majoritate a populației a susținut măsurile adoptate. În primele săptămâni de la debutul pandemiei, situația a fost neschimbată, ceea ce s-a reflectat și în creșterea popularității cu aproape zece procente de care s-au bucurat partidele unionale conservatoare aflate la guvernare, CDU/CSU. O popularitate de aproape 40% n-au mai reușit să obțină de ani de zile.

În ultima vreme, însă, sprijinul general a început să se diminueze. Partidele de opoziție critică acțiunile executivului de la Berlin, alimentând astfel dezbaterea în presă pe tema severității măsurilor de autoizolare sau a consecințelor asupra economiei.
Unele landuri federale au decis măsuri proprii de relaxare. Experții Institutului Robert Koch au susținut acest demers. Doar cei de la fața locului știu cel mai bine ce se poate face astfel încât numărul cazurilor să nu crească, spune președintele Institutului, Lothar Wieler.

Experiențe noi pentru germani

Consensului general de la începutul crizei începe să-i ia locul polarizarea, explică Grünewald. În prezent, un studiu al institutului Rheingold, aflat sub conducerea sa, încearcă să stabilească cine sunt câștigătorii și cine perdanții măsurilor impuse. Se pare că unii s-au adaptat ușor noii situații, pe când alții se simt un fel de piese de puzzle. Rivalitățile, invidia și întrebările legate de echitate au devenit acum mai vizibile. În orașe ca Berlin există, între timp, proteste de stradă. Între protestatari se regăsesc adepți ai teoriilor conspiraționiste și extremiști.

Totuși, în mare, în ultimele săptămâni, Germania și-a arătat latura disciplinată. Cetățenii au reacționat creativ la această decelerare bruscă. Mobilizarea în sprijinul bătrânilor și bolnavilor a fost lăudabilă. Restaurantele și-au adaptat rapid serviciile, iar vecinii, care înainte doar se salutau, au ajuns să se cunoască mai bine. Multe dintre activitățile considerate cândva banale, ca plimbările pe jos sau grădinăritul, au redevenit interesante, constată Grünewald. Experiența că o poți scoate la capăt și cu mai puțin va dăinui și după criză, estimează expertul.
Citeşte întreaga ştire:https://www.dw.com/ro/cum-a-schimbat-covid-19-germania/a-53348683