Deutsche Welle dezvăluie cum manipulează Germania în privinţa mașinilor Diesel: ‘Motorina, moartea întruchipată, care a răpus 100.000 de vieţi!’

Autoturismele pe motorină au fost promovate multă vreme, inclusiv de guverne, ca o alternativă la maşinile pe benzină, pe motiv că oferă un consum redus, putere la turație mică și sunt ideale pentru călătoriile lungi.
De câţiva ani, însă, mai ales după izbucnirea mega-scandalului „Dieselgate”, legat de falsificarea testelor privind emisiile poluante de către cel mai mare producător german de autovehicule, gigantul Volkswagen, discursul public în ceea ce priveşte maşinile diesel s-a schimbat la 180 de grade.
Mai mult, din cauza poluării cu particule ultrafine, unele oraşe europene – în special în Germania – au început deja să aplice interdicţii de circulaţie în centrul marilor oraşe pentru maşinile pe motorină, în timp ce altele, precum Roma, Madrid şi Atena, intenţionează să interzică circulaţia acestora, din 2024.
Cu toate acestea, jurnalistul Henrik Böhme arată, într-un comentariu publicat pe site-ul Deutsche Welle, că discuţia privind maşinile diesel a devenit una „isterică” şi aduce argumente clare în favoarea motorului pe motorina, precum şi împotriva „mașinilor curate” – cele electrice.
„Interdicții de trafic şi o dezbatere isterică despre poluare cu particule fine. Iată ingredientele necesare distrugerii unui domeniu cheie şi poate şi a libertăţii individuale. Dorim acest lucru? Nu (…).
Ce urmează? Să vedem pompierii venind la locul incendiului cu tramvaiul pentru că autospecialele lor cu motoare pe motorină nu au voie să pătrundă pe anumite străzi?
Sau poate dorim condiţii similare celor din fosta RDG, unde birocraţii din aparatul de stat decideau cine şi cum să se deplaseze? (…)
Ei bine, la aşa ceva s-ar putea ajunge din nou în „Republica Interdicţiilor Germania”. Oponenţii transportului individual, care au găsit un duşman în automobil, se agită, întreţinând o dezbatere realmente isterică despre poluarea cu particule fine”, scrie Henrik Böhme.

El devoalează şi mesajele alarmiste care încurajează diabolizarea autoturismelor diesel.
„Motorina, moartea întruchipată, care a răpus 100.000 de vieţi! Centrele oraşelor sunt otrăvite! Automobilul ucide în masă! Şi alte asemenea mesaje alarmiste.
Ce-i drept, asistăm la o campanie care nu şi-a ratat defel ţelul. Tot mai multe tribunale decid în favoarea restricţionării traficului pentru maşinile diesel, invocând depăşirea limitelor de poluare. Iar Bruxellesul solicită standarde noi de poluare mult mai scăzute. Doar pentru automobile. Şi acesta este doar începutul”, notează jurnalistul.

Potrivit acestuia, dezbaterea s-a rupt complet de realitate şi nimeni nu mai întreabă dacă staţiile de măsurare sunt amplasate la altitudinea şi în zonele adecvate, poziţionarea lor fiind diferită de la oraş la oraş.
„Acest lucru o derutează inclusiv pe cancelara Angela Merkel, supranumită „cancelara eco”, „cancelara auto” sau „cancelara motorină”, care acum încearcă o păcăleală, la fel ca producătorii de automobile. Mai întâi anunţă că legile se schimbă, pentru a nu se ajunge la restricţionarea traficului. O zi mai târziu informează că nu se atinge nimeni de limitele de poluare, care ţin exclusiv de dreptul european”, subliniază Henrik Böhme.

El adaugă: „Această – haideţi să folosim un termen diplomatic – neînțelegere, ilustrează în mod precis faptul că nimeni nu știe încotro se îndreaptă dezbaterea.
Poate că, deşi trăim într-o perioadă post-factuală, câteva fapte empirice ne-ar prinde bine. De pildă, atunci când vorbim despre particulele fine – această problemă greșită în locul greșit.
Între 5 și 300 de tone de particule fine cad pe pământ în fiecare zi. Ele sunt împrăştiate, între altele, de vânt și soare. Acest lucru face ca măsurarea pulberii să fie deosebit de complicată.
Emisiile de pulberi fine din traficul rutier provin doar în mică parte din ţevile de eşapament, restul fiind produse în proporţie de 85% de abraziunea anvelopelor și a frânelor (Inclusiv bicicletele pun în mişcare particulele fine).
Maşinile, pe fondul standardelor de poluare din ce în ce mai restrictive, emit tot mai puţine gaze toxice în atmosferă. (…) Este justificat acest atac împotriva automobilului? Mai precis: continuarea aceste campanii împotriva mobilităţii individuale?”.

Jurnalistul Deutsche Welle consideră că interdicţiile împotriva maşinilor diesel reprezintă doar începutul, atacurile urmând apoi să se îndrepte în orice direcţie: împotriva motoarelor pe benzină, a fumătorilor sau a posesorilor de şemineuri.

Mai mult, Böhme desfiinţează „soluţia curată” – maşinile electrice -, despre care spune că este una cam… „murdară”.

„Desigur, soluția problemei a fost deja găsită. Mașina electrică. Silenţioasă, curată, ecologică. Disponibilă numai pentru persoanele cu venituri mari. Nu contează.
Însă ce păcat că aceste minuni electrice au un bilanţ ecologic atât modest. Să ne uităm un pic la cel mai recent model produs de concernul Daimler, EQC. Primul Mercedes complet electric, disponibil începând de anul viitor pentru modesta sumă de 70.000 de euro.
Bateria din EQC cântăreşte nu mai puţin de 650 de kilograme. Însă ce păcat că numai fabricarea ei produce între 12 şi 16 tone de CO², plus alte şapte tone produse în general de fabricarea unui automobil.
Păi, să nu râdă cu toată gura şoferul maşinii cu motor pe bază de energie fosilă? Cu un asemenea bilanţ al dioxidului de carbon, el călătoreşte 200.000 de kilometri!
Pentru conformitate, trebuie subliniat că, din cauza înşelătoriilor la care s-au dedat, concernele auto s-au pus singure în situaţia actuală. De aceea au ajuns din copiii preferaţi ai politicienilor, ciuca bătăilor”, se mai arată în comentariul jurnalistului.

El consideră că interzicerea maşinilor diesel este intrinsec legată de restrângerea unor libertăţi individuale.

„Însă, când nu mai este vorba doar despre automobil, ci discuţia se rezumă strict la ce ar mai putea fi interzis, vorbim despre ceva cu adevărat esenţial: libertatea individuală! Unul din drepturile fundamentale ale ordinii noastre democratice.
Asta trebuie să priceapă toată lumea care susţine restricţionarea traficului pentru maşinile diesel”, conchide Henrik Böhme.
Acest articol a fost preluat de pe b1.ro