Din Sicilia pe munții Bergamo: renașterea Florentinei

Florentina Dulgheriu are 55 de ani, s-a născut în România și a absolvit Psihologia Clinică acasă, la universitate. Astăzi trăiește în Costa Serina, o comună de câteva sute de suflete din Val Serina, provincia Bergamo, unde lucrează ca operatoare holistică. Până aici, drumul a trecut printr-o sărăcie absolută în Sicilia.

Nu e o poveste de succes lin. E o odisee cu opriri grele.

Din amfiteatrul din România în golul din Sicilia

A plecat cu o diplomă în mână. Studii serioase, minte riguroasă, cap disciplinat de teoria cărților. Apoi circumstanțele au aruncat-o la Barcellona Pozzo di Gotto, în provincia Messina, în cel mai profund sud al Italiei. Acolo a rămas fără nimic. Fără bani, fără sprijin, fără un euro pentru o bucată de pâine.

„În acel moment de gol total a început o numărătoare inversă care a durat peste zece ani”, spune ea despre perioada în care a fost nevoită să-și testeze transformarea direct pe propria piele — minte, corp, spirit.

Povestea ei nu e singulară. Românii formează cea mai numeroasă comunitate străină din Italia, cu peste un milion de rezidenți, iar mulți au ajuns aici după aderarea din 2007, trecând prin ani de precaritate mai ales în sudul peninsulei, unde piața muncii rămâne fragilă. Ceea ce pentru un cititor din România sună a statistică, pentru Florentina a fost o cameră fără pâine pe masă.

Zece ani de cont la rovesci

Reconstrucția nu s-a făcut în linie dreaptă. A fost un proces lent, practic, feroce, în care a schimbat zi după zi structura propriei existențe. „Un cont la rovesci implacabil”, îl numește ea, o probă de foc din care mulți nu se ridică.

De puțin peste doi ani, traseul ei s-a oprit în liniștea necontaminată de la Costa Serina — o comună montană mică din provincia Bergamo (Lombardia), o zonă unde iarna goluiește ulițele și unde munca sezonieră contează pentru fiecare familie. Aici a găsit un loc de tranziție, nu o simplă adresă temporară.

Un loc de tranziție, nu o destinație finală

„Această munte este pentru mine un loc de trecere și de tăcere, o oprire necesară ca să integrez tot ce am trăit înainte de a mă îndrepta spre stabilitatea mea definitivă”, explică ea cu o voce fermă, cărând între crestele Val Serinei mărturia cuiva care știe exact ce înseamnă să o iei de la zero.

Meseria de acum e o continuare firească a acelei perioade. În ședințele sale holistice folosește mult neuroștiința, pentru că, spune ea, corpul este primul instrument care răspunde la ceea ce se întâmplă în jur. Terapia nu vine din manuale, ci din experiență trăită.

„Se crede des că e suficient să studiezi ca să devii un profesionist adevărat, dar nu este așa; devii unul cu curajul de a te transforma și de a trăi totul pe pielea ta”, adaugă Florentina. A pornit de la zero și a scos la suprafață o forță interioară pe care, susține ea, o avem cu toții.

Din Sicilia până pe munții din Bergamo, povestea ei rămâne o dovadă concretă că reconstrucția e posibilă, chiar și atunci când punctul de plecare este nimicul absolut.

Sursa: La Voce delle Valli