Italia expulzează un român: razie în zori la Martinengo
Poliția de Stat italiană a ridicat în zori un cetățean român la Martinengo, în provincia Bergamo, și a executat un decret de expulzare de pe teritoriul Italiei.
Poliția de Stat italiană a ridicat în zori un cetățean român la Martinengo, un oraș de vreo zece mii de locuitori din provincia Bergamo, în Lombardia, și a pus în executare un decret de expulzare de pe teritoriul Italiei. Anunțul vine de la Questura – structura teritorială a poliției, pandantul unui inspectorat județean din România –, care a publicat operațiunea pe portalul oficial. Raizia a început la prima oră a dimineții, un tipar folosit des de polițiștii italieni, tocmai ca să fie siguri că persoana căutată e acasă.
Motivele concrete nu apar în comunicat. Rămâne, așadar, un caz deschis la nivel de informație publică, deși măsura în sine a fost deja executată.
O expulzare nu se decide pe loc
În Italia, ordinul de îndepărtare nu îl semnează polițistul care bate la ușă. Decretul de expulzare e emis de prefect (prefetto), reprezentantul guvernului în fiecare provincie, iar poliția doar îl aplică. Pentru cetățenii din afara Uniunii Europene procedura e simplă: ședere ilegală, decizie, plecare.
Pentru români, lucrurile stau altfel. Suntem cetățeni europeni, iar legea italiană – decretul legislativ 30/2007, care transpune directiva europeană privind libera circulație – permite îndepărtarea unui cetățean UE doar în situații bine definite: motive de ordine și siguranță publică sau lipsa mijloacelor de întreținere, dublată de refuzul de a căuta un loc de muncă. Un român nu poate fi trimis acasă pentru o simplă ședere neregulamentară. Dacă nu poate fi îmbarcat imediat, persoana ajunge într-un CPR, centru de permanență pentru repatriere – structuri de detenție administrativă, criticate de ani buni de organizațiile pentru drepturile omului. Interdicția de reintrare în Schengen poate merge de la trei la cinci ani.
Martinengo, un oraș obișnuit din Lombardia
Localitatea nu are nimic spectaculos: câteva mii de case între Bergamo și Brescia, o piață veche, hale industriale la margine. E genul de comună care ține în picioare economia Lombardiei, cea mai bogată regiune a Italiei, și care depinde de mână de lucru străină în fabrici, în depozite, pe șantiere și în îngrijirea bătrânilor. Bergamo, Brescia și Milano formează, împreună, zona cu cea mai densă prezență românească din peninsulă.
Cea mai mare comunitate străină din Italia
Peste un milion de români sunt înregistrați oficial în Italia, potrivit statisticilor institutului național de statistică. Este primul grup străin din țară, aproximativ unul din cinci cetățeni non-italieni, iar mulți au copii născuți deja aici. O expulzare ca cea de la Martinengo rămâne, statistic vorbind, un caz izolat față de o comunitate de această dimensiune. Prezența românească e atât de banală în viața cotidiană italiană încât nici nu mai e subiect de presă – până când un comunicat de poliție o readuce în atenție.
Ce urmează pentru persoana expulzată
Decretul poate fi contestat în instanță, iar procedura prevede termene scurte de reacție, greu de respectat fără un avocat. Dacă recursul nu are succes, urmează repatrierea, cu consemnarea interdicției de a reveni în spațiul Schengen. O revenire înainte de termenul stabilit se transformă în infracțiune, ceea ce închide cercul: o problemă administrativă devine, la următoarea trecere a frontierei, un dosar penal.
