Iubire la 13.012 km: românca din Ineu care a găsit acasă în Chile

Georgia Blidar, o româncă din Ineu, în județul Arad, și chilianul Abraham Serey s-au cunoscut pe Facebook pe 11 decembrie 2013. Îi despărțeau 13.012 kilometri. Astăzi sunt căsătoriți și au două fiice, iar povestea lor a ajuns în paginile publicației chiliene BioBioChile, care le-a preluat mărturia.

De la Arad la Santiago, printr-un „like”

Georgia a crescut în Ineu, un orășel „puțin mai mare decât un sat”, cum îl descrie chiar ea. „Am crescut afară, cu vecinii și prietenii, jucându-ne de-a v-ați ascunselea printre iarbă și animalele de pe câmp”, spune femeia, vizibil emoționată. Zona natală e în vestul României, „câmp curat și multă deal”, în inima Transilvaniei.

După liceu a ales jurnalismul, din dragoste pentru litere. Aceeași pasiune a împins-o să scrie o carte autobiografică — „¿Me permites mirarte a los ojos?” („Îmi permiți să te privesc în ochi?”) — în care își narează întâlnirea cu soțul ei.

Totul a început cu un like. „Aveam un prieten comun pe Facebook. Fără să știu cine e Abraham, i-am dat like la o postare. Iar el, atent, observator și mai ales cu o intenție clară, mi-a intrat pe profil”, își amintește Georgia. A urmat un an de conversații, mai mult scrise, cu videocall-uri rare.

Opt luni până la prima întâlnire

Abraham a venit s-o cunoască abia după opt luni. „Ne-am îndrăgostit înainte”, rezumă ea. Nu au avut nicio ezitare lipicioasă. „Pur și simplu s-a întâmplat, nu cred în coincidențe”, adaugă jurnalista. S-au căsătorit, iar ea s-a mutat în Chile.

Românca are un avertisment pentru cei care caută dragostea online în 2025. „Acum e mai periculos decât acum 11 ani, când mi-am cunoscut soțul. Există inteligența artificială și poate face mii de trucuri”, spune ea. „Azi nu știi cine e în spate, nu ai certitudinea că persoana e reală.”

Chile, explică Georgia, e „foarte frumos; fiind o țară atât de lungă, oferă o diversitate mare de peisaje”. Îi plac plajele și marea. În România, Marea Neagră se află la celălalt capăt. „Cum România are formă de pește, Marea Neagră e în coadă”, glumește ea.

Și-a făcut din Santiago a doua casă

După ani petrecuți în România, familia a decis să se întoarcă în Chile. „Cred că e necesar ca fiecare să trăiască cultura celuilalt, pentru că nu poți înțelege o cultură până nu mergi în țara respectivă”, afirmă Blidar. Revenirea în Santiago (capitala țării, un oraș de peste șase milioane de locuitori) i s-a părut familiară, dar schimbată. „Abia mă mai orientez, au apărut clădiri noi.”

Povestea ei se adaugă celei a diasporei românești din Chile, o comunitate restrânsă, dar activă, formată din oameni care au ajuns aici pe căi neașteptate. Georgia spune că i-a plăcut mereu zâmbetul chilenilor, „mai puțin serioși decât românii”. „Uneori ai o zi proastă și te face bine să vezi o față zâmbitoare”, mărturisește ea.

Are și o recunoaștere amuzantă. Spaniola a învățat-o din telenovelele Televisa — celebrul trust mexican ale cărui producții au umplut și ecranele românilor în anii ’90. „Citeam subtitrările și ascultam; așa am învățat”, încheie Georgia. „Fără spaniolă nu aș fi putut comunica niciodată cu cel care acum e soțul meu.”

Sursa: BioBioChile