Parohia română din Salzburg sărbătorește 50 de ani în Austria

Parohia ortodoxă română din Salzburg a împlinit duminică, 8 noiembrie, cincizeci de ani de la înființare. Aniversarea s-a ținut în biserica de lemn a comunității, în cartierul Schallmoos, cu o liturghie festivă și o întâlnire ecumenică. Motto-ul ales de parohie a fost simplu, aproape de limbajul de acasă: „Credință trăită, comunitate trăită”.

O liturghie cu oaspeți din mai multe biserici

La sărbătoare au venit reprezentanți ai mai multor confesiuni și ai orașului. Între ei, Hansjörg Hofer, episcop auxiliar al Arhiepiscopiei catolice de Salzburg (Weihbischof, adică episcop fără jurisdicție proprie, ajutor al arhiepiscopului), Jakob Auer, arhiabate al abației Sf. Petru din Salzburg, și Edmund Wagenhofer, arhiabate emerit al aceleiași mănăstiri. Au fost prezenți și Perpetua Hilgenberg, stareța emerită a mănăstirii benedictine de pe Nonnberg, și Olivier Dantine, superintendent al Diecezei Evanghelice Salzburg-Tirol (funcție echivalentă cu cea de episcop regional în cea mai mare biserică protestantă din Austria).

Din partea municipalității au venit, reprezentanți. Pentru o parohie de migranți, felul acesta de recunoaștere publică cântărește mult. În Austria, comunitățile religioase recunoscute oficial au statut de drept public, iar credincioșii înscriși plătesc o contribuție anuală, „Kirchenbeitrag”, care acoperă o parte din costurile parohiei — un mecanism fără echivalent direct în România.

De la o capelă la o biserică ridicată după modele românești

Gruparea s-a născut în 1976, când românii stabiliți în regiune au început să se adune pentru slujbe. Vreme de decenii n-au avut casă a lor: au folosit biserica castelului Mirabell, apoi biserica Sfintei Treimi. Abia în 2009 comunitatea a primit propriul lăcaș, o biserică de lemn ridicată după modele românești și sfințită în acel an. Construcția a fost făcută cu meșteri și materiale aduse din țară, potrivit tradiției bisericilor de lemn din Maramureș și din nordul Transilvaniei.

Păstorul parohiei este arhipreotul Dumitru Viezuianu, preot din 1985 — peste patru decenii în fruntea aceleiași comunități. O longevitate rară într-o biserică a diasporei, unde preoții se rotesc des și parohiile se reorganizează des.

Cincizeci de ani, într-o țară în care românii au ajuns în valuri

Parohia din Salzburg face parte din rețeaua ortodoxă românească din Austria, hrănită de mai multe valuri de plecări: cele economice de după 1990, cele de după aderarea la Uniunea Europeană din 2007, apoi cele ale familiilor care au ales să rămână. În landul Salzburg, comunitatea românească s-a lărgit vizibil în ultimele două decenii, cu oameni angajați în sănătate, în hoteluri, în construcții și în firmele de servicii. Pentru mulți dintre ei, parohia a fost primul loc în care au auzit din nou limba română vorbită în afara casei.

Sărbătoarea de duminică a arătat și ce altceva poate face o parohie: să țină legătura între generații și să așeze comunitatea la aceeași masă cu instituțiile locale. Biserica de lemn din Schallmoos nu mai e doar un loc de rugăciune pentru români. A intrat în circuitul ecumenic al orașului — un lucru pe care puține parohii ale diasporei îl obțin în cincizeci de ani.

Sursa: Kathpress