Românii din Cesena sărbătoresc integrarea în Italia

Comunitatea ortodoxă română din Cesena a umplut scena cu copii și tradiții. Sărbătoarea a devenit dezbatere despre integrare și școală.

Românii din Cesena sărbătoresc integrarea în Italia

O scenă plină de copii și de tradiții

În centrul Cesenei, sărbătoarea comunității ortodoxe române a adunat familii, copii și tineri din parohiile din toată regiunea Emilia-Romagna. Muzică, costume, cântece. Un spectacol simplu, fără fast, care a reușit totuși să scoată în piață o comunitate numeroasă și discretă: muncitori, părinți, elevi care învață în școlile italiene și vorbesc acasă românește.

La eveniment a fost prezentă Carmelina Labruzzo, assessora ai Servizi per le Persone e per le Famiglie — responsabila pentru serviciile sociale și pentru familie din executivul primăriei (Giunta comunale) —, împreună cu alți membri ai administrației locale. „A fost un moment frumos și plin de bucurie“, a spus ea, „care ne-a permis să cunoaștem mai bine o comunitate numeroasă și importantă pentru orașul nostru, făcută din muncitori și familii care contribuie zilnic la viața Cesenei“.

A reluat apoi o formulă rostită în timpul sărbătorii: „O limbă trăiește dacă este vorbită, un cântec trăiește dacă este cântat, o tradiție trăiește dacă este transmisă mai departe“. Un principiu care, în lectura sa, nu privește doar diaspora, ci întreaga cetățenie. „Să-ți recunoști rădăcinile nu înseamnă să te închizi în lumea ta, ci să construiești un pod spre ceilalți. Cunoașterea limbilor și a culturilor, când merge împreună cu respectul reciproc și cu valorile constituționale, nu ne sărăcește comunitatea, ci o îmbogățește.“

De la scenă în aula consiliului

Sărbătoarea s-a suprapus peste o dezbatere aprinsă din Consiliul comunal (organul legislativ al orașului), unde Fratelli d'Italia — partidul de guvernământ de la Roma — a depus o interpellanza (interpelare: procedura prin care un consilier cere oficial explicații executivului local) legată de cursul de limbă arabă de la Liceul lingvistic „Ilaria Alpi“, un liceu cu profil de limbi moderne.

Labruzzo a folosit ocazia pentru o înțepătură directă la adresa opoziției: „Astăzi comunitatea ortodoxă ne-a oferit o sărbătoare frumoasă. Dar unde erau exponenții grupului consiliar Fratelli d'Italia?“ A adăugat imediat că nu e vorba despre o polemică personală. „Convingerea mea este că dezbaterea despre culturi și integrare nu se poate epuiza în aula consiliului, cu interpelări. Dacă spunem că temele astea contează, ar trebui să fim disponibili să întâlnim oamenii atunci când invită orașul.“

Românii, prima comunitate străină din Italia

Contextul contează. Românii formează cea mai numeroasă comunitate de cetățeni străini din Italia — peste un milion de persoane înregistrate în registrele primăriilor —, iar Emilia-Romagna, cu orașe ca Bologna, Parma sau Cesena, e una dintre regiunile cu cea mai mare prezență. Mulți au ajuns în anii 2000 în agricultură, construcții sau în îngrijirea bătrânilor. Copiii lor sunt astăzi în școlile italiene. Diferența dintre „a fi prezenți“ și „a fi parte din oraș“ se joacă exact în astfel de momente, iar administrațiile locale încep să o recunoască deschis.

„Un oraș nu devine mai slab când piețele lui răsună în limbi diferite“, a concluzionat assessora. „Devine mai bogat când știe să transforme vocile acelea în ocazii de întâlnire și de respect.“

Sursa: Il Resto del Carlino

Distribuie