Românii din Magdeburg: cea mai tânără comunitate din Germania

Magdeburg — O cifră care s-a înmulțit de șapte ori într-un deceniu. În Saxonia-Anhalt trăiesc astăzi 11.305 cetățeni români, față de 1.507 în 2013, potrivit Oficiului de Statistică al landului. Românii sunt a patra comunitate de străini din această regiune din estul Germaniei. Și, neobișnuit pentru o diasporă, cea mai mare grupă de vârstă este cea a tinerilor sub 21 de ani.

Explicația stă într-o dată: 1 ianuarie 2014. Atunci au expirat ultimele restricții pe care Germania le impusese românilor și bulgarilor pe piața muncii (libertatea de circulație a forței de muncă fusese amânată pentru cele două țări până la acel moment). De atunci, un român poate lucra în Germania fără permis de muncă și fără cote. Fluxul a fost imediat.

De ce pleacă: salariul minim și diferența de productivitate

Majoritatea celor care pleacă din România spre Germania provin din medii defavorizate. Îi aduce aici diferența de venit. Salariul minim pentru o săptămână de 40 de ore este de 2.343 de euro în Germania și de 795 de euro în România. Prețurile nu sunt aceleași, dar nici puterea de cumpărare: produsul intern brut pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare era în 2024 de 73.552 de dolari în Germania și de 49.077 de dolari în România, arată Banca Mondială.

Salariul mai mare nu înseamnă automat o viață fără griji. Mulți români lucrează în sectorul cu venituri mici și ajung să aibă nevoie de completări — în germana administrativă, „Aufstocker”. Regula e simplă: din momentul în care un cetățean UE are un loc de muncă, chiar și minor, sau o activitate independentă, are dreptul la anumite prestații sociale, între care alocația pentru copii (Kindergeld). La Magdeburg, potrivit Agenției Federale pentru Muncă, drepturile de plată către cetățenii români au ajuns în 2025 la aproximativ 3 milioane de euro.

Subiectul e sensibil în dezbaterea publică germană, unde frauda socială apare des. Jobcenter-ul din Magdeburg (instituția locală care administrează ajutorul social și sprijinul pentru angajare) a transmis însă, la solicitarea MDR, că nu are „indicii privind o fraudă socială organizată sau colectivă” în oraș.

Cea mai mică rată a șomajului dintre toate naționalitățile

Statisticile contrazic stereotipurile. Românii au cea mai mică rată a șomajului dintre cetățenii străini din Germania: 7,0 la sută, aproape de nivelul germanilor, de 6,2 la sută. Rata de ocupare a populației românești în vârstă de muncă a ajuns la 69,4 la sută — locul al doilea între toate naționalitățile, peste cea a germanilor, de 65,1 la sută. O explicație e vârsta. La Magdeburg trăiesc 480 de tineri români între 10 și 21 de ani, deja pe piața muncii sau foarte aproape de ea.

Fotbal, meditații și trei antrenamente pe săptămână

Integrarea nu se face pe hârtie, ci pe teren. În cartierul Neue Neustadt, clubul SG Handwerk a crescut constant, iar secția de fotbal are acum peste 70 la sută jucători din familii de migranți. „Fără acești membri nu am putea alinia complet multe echipe. Avem foarte mult de câștigat de pe urma acestui aflux”, spune René Schröter, șeful secției de fotbal.

Pentru Keven Tollkühn, antrenor la juniori B, calculul e simplu: „Am ridicat antrenamentele la trei pe săptămână pentru că îi scot pe copii de pe stradă de trei ori. Dacă le dai o perspectivă — iar fotbalul e mereu o perspectivă — nu există nimic mai bun pentru integrare.” Antrenorii oferă și meditații după ședințe, ca să rezolve împreună și problemele din afara terenului. De unde vine fiecare copil nu contează pentru club.

Pentru cititorul din România, cifrele din Saxonia-Anhalt nu sunt doar statistică. Sunt oglinda unei migrații care a trecut de la plecarea temporară la așezarea definitivă: școli, cluburi sportive, jobcenter-uri și primării care învață să lucreze cu o comunitate românească tânără, activă pe piața muncii și tot mai vizibilă în viața orașului.

Sursa: MDR.de