Românii din Saxonia-Anhalt: 11.305 cetățeni, locul doi la ocupare

În Saxonia-Anhalt trăiesc acum 11.305 cetățeni români. În 2013, potrivit Oficiului de Statistică al landului (Statistisches Landesamt), erau 1.507. Diferența spune aproape toată povestea migrației românești în Germania: din 2014, odată cu libertatea deplină de circulație a forței de muncă — dreptul oricărui cetățean UE de a lucra în alt stat membru fără permis de muncă —, plecarea a devenit o simplă formalitate.

Românii formează a patra comunitate de străini din land. Și, statistic vorbind, una dintre cele mai tinere: cea mai mare grupă de vârstă este cea a persoanelor sub 21 de ani. Viitorul lor în Germania se scrie zilnic în școli, în cluburi sportive și în centrele de consiliere din cartierele cu populație migratorie numeroasă.

De ce pleacă: salariul minim și diferența de productivitate

Motivul cel mai des întâlnit e banul. Mulți dintre cei care pleacă vin din medii social-economice fragile, iar în Germania caută salarii și contracte mai bune. Comparația e brutală: la o săptămână de 40 de ore, salariul minim brut în Germania ajunge la 2.343 de euro pe lună. În România, la 795 de euro. Nivelul prețurilor diferă, desigur, dar nici indicatorii ajustați nu egalizează lucrurile: produsul intern brut pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare a fost în 2024 de 73.552 de dolari în Germania și de 49.077 de dolari în România, potrivit Băncii Mondiale.

O parte consistentă a românilor lucrează însă și în Germania tot în sectorul salariilor mici (Niedriglohnsektor). De aici o realitate administrativă care alimentează dezbaterile: chiar și cu un venit mai mare decât acasă, mulți ajung să completeze diferența cu ajutor social.

Ajutoare sociale și dezbaterea despre fraudă

Legislația germană le dă cetățenilor UE acces la anumite prestații imediat ce aceștia au un loc de muncă, fie el și minor, sau o activitate independentă. Exemplul cel mai cunoscut e Kindergeld, alocația pentru copii. La Magdeburg, potrivit Agenției Federale pentru Muncă, drepturile de plată pentru prestații sociale ale cetățenilor români se ridicau în 2025 la circa 3 milioane de euro. În spațiul public german, subiectul e legat frecvent de acuzații de fraudă socială. Jobcenter Magdeburg (instituția care administrează ajutorul de șomaj și prestațiile sociale) a declarat însă pentru MDR că nu are „niciun indiciu privind o fraudă socială organizată sau colectivă” în oraș.

Rata șomajului: 7 la sută, cea mai mică între străini

Aici cifrele contrazic stereotipurile. Românii au cea mai mică rată a șomajului dintre toate naționalitățile străine din Germania: 7,0 la sută. La germani, rata e de 6,2 la sută. Și mai relevantă e ocuparea: în august 2026, 69,4 la sută dintre românii în vârstă de muncă aveau un loc de muncă. Locul doi între toate naționalitățile — peste germanii cu 65,1 la sută. Explicația ține în bună măsură de structura de vârstă: o populație tânără e o populație activă.

La Magdeburg, tendința se vede cel mai clar la grupa 10-21 de ani: 480 de tineri români trăiesc acum în oraș. Sunt deja sau vor fi în curând pe piața muncii. Iar pentru asta contează un singur lucru — integrarea. Școlile, centrele de consiliere și cluburile din cartiere joacă rolul decisiv.

Fotbalul din Neue Neustadt: „îi scoatem pe copii de pe stradă”

Un astfel de loc e SG Handwerk, în cartierul Neue Neustadt. Numărul de membri a crescut puternic. Aici joacă adolescenți din cele mai diferite țări, nu doar din România. Secția de fotbal are acum o pondere a membrilor cu background migrator de peste 70 la sută, spune șeful secției, René Schröter: „Fără acești membri nu am putea completa multe echipe. Avem foarte mult de câștigat de pe urma acestui aflux.”

Pentru Keven Tollkühn, antrenor la juniori B, miza depășește fotbalul: „Am ridicat antrenamentele la trei pe săptămână pentru că îi am pe copii de trei ori în afara străzii. Dacă le dai perspective — iar fotbalul e mereu o perspectivă —, nu există metodă mai bună de integrare.” Sportul le îmbunătățește limba și îi face parte dintr-o comunitate. Antrenorii oferă și meditații după antrenament, ca să rezolve împreună și problemele din afara terenului. De unde vine fiecare copil nu contează pentru club. Contează ce lasă în urmă pentru cartier și pentru viitorul lui.

Sursa: MDR.de