Românii părăsesc Spania în număr tot mai mare: 5.300 au plecat într-un trimestru

Spania pierde tot mai mulți rezidenți români. Conform datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INE), în al doilea trimestru al anului 2026, Spania a înregistrat o ieșire netă de 5.300 de cetățeni români și 3.200 de ucraineni. Aceștia se numără printre naționalitățile cu cea mai intensă plecare din țară, ceea ce reflectă un fenomen mai larg: deteriorarea puterii de cumpărare a populației, în ciuda creșterii economice macroscopice.

Context: creștere economică, dar sărăcie resimțită la nivelul gospodăriilor

Economia spaniolă a crescut, iar ocuparea forței de muncă rămâne la cote ridicate, dar multe familii se confruntă cu salarii reale stagnante și cu o scumpire puternică a locuințelor. Această discrepanță dintre evoluția macroeconomică și economia de zi cu zi se reflectă în migrația netă negativă a unor comunități importante de imigranți, printre care românii. Spania nu mai reprezintă aceeași destinație atractivă pentru cei care au venit aici în anii 2000, iar curentul de plecare s-a accentuat.

Numărul românilor din Spania, în scădere de peste un deceniu

Comunitatea românească a avut un parcurs sinuos. După ce a crescut de la sub 100.000 de persoane în 2003 la aproape 750.000 în perioada 2012-2013, populația română rezidentă a scăzut continuu până la 521.181 la începutul anului 2025. Estimările din 2026 indică faptul că numărul ar putea coborî sub 500.000 pentru prima dată din 2006. Spania a fost, timp de ani, un magnet pentru muncitorii români din construcții, oferind salarii relativ bune și locuințe accesibile. După izbucnirea crizei imobiliare, odată cu prăbușirea locurilor de muncă din acest sector, a început un lung șir de plecări, care a continuat chiar și după pandemie.

Prețul locuințelor și pierderea avantajului economic

Unul dintre factorii cheie este pierderea avantajului comparativ al Spaniei față de alte state europene sau chiar față de economiile din est, care se dezvoltă și se apropie în termeni de venit. INE a raportat o creștere anuală a prețului locuințelor de 12,9% în primul trimestru al anului 2026, iar locuințele second-hand s-au scumpit cu 13,5%. Din 2015, prețurile au urcat cu peste 80% la nivel național și au depășit 100% în orașe precum Madrid. Costurile tot mai mari transformă chiria sau cumpărarea unei case într-o provocare majoră, iar multe familii ajung să împartă apartamentul cu alte persoane, limitându-și proiectele de viață.

Românii și ucrainenii, printre grupurile care pierd teren

Publicația elEconomista.es a relatat, citând datele INE, că românii și ucrainenii nu figurează în topul celor mai importante naționalități care intră în Spania în acest trimestru, ceea ce arată că ieșirile nu sunt compensate de noi veniri. Între timp, Columbia conduce la capitolul sosiri cu 34.000 de persoane, urmată de Venezuela (23.300), Maroc (21.100), spanioli reveniți în țară (18.000) și Peru (16.800). La polul opus, comunitatea ucraineană, care atinsese un maxim de 215.000 de persoane la începutul anului 2024 din cauza războiului, a înregistrat patru trimestre consecutive de scădere.

O schimbare structurală pentru diaspora românească

Migrația românilor din Spania nu este un fenomen nou, dar cifrele din 2026 arată o accelerare. Multe familii cu experiență în Spania compară acum salariile cu cele din alte țări UE sau se gândesc să se întoarcă în România, unde economia a crescut. Spania rămâne atractivă pentru imigranți din țări mai sărace, care acceptă locuri de muncă precare pentru că pleacă de la un nivel mai scăzut, dar pentru cetățenii europeni stabiliți de ani buni, costul vieții și perspectiva unui viitor mai bun devin factori decisive. Această tendință confirmă ideea că creșterea PIB nu se traduce automat în prosperitate pentru toată lumea. Rămâne de văzut dacă autoritățile de la Madrid vor găsi soluții pentru a face piața locuințelor mai accesibilă și pentru a păstra forța de muncă calificată din UE.

Sursa: Traders Union