SUA: Două capete de acuzare împotriva președintelui Trump, anunțate astăzi (presă)

Procedura de destituire a președintelui Donald Trump a intrat într-o săptămână decisivă. Conform cotidianului Washington Post, care citează trei surse bine informate,  președinta Camerei, Nancy Pelosi, și lideri ai comitetelor implicate în anchetă, urmează să dezvăluie azi, într-o conferință de presă programată pentru orele 16, ora României, cele două capete de acuzare împotriva președintelui: abuz de putere și obstrucționarea anchetei parlamentare. Se așteaptă ca actul de acuzare să fie supus votului plenului Camerei Reprezentanților  în decursul săptămânii viitoare. Aceste evoluții vin după ce ieri a avut loc,  într-o sesiune de nouă ore în cadrul comitetului juridic, prezentarea oficială a rapoartelor majoritare și minoritare de anchetă. Raportorii, consilieri juridici, au fost apoi chestionați de cei 41 de membri ai comitetului.

Trebuia să limpezească lucrurile, această interminabilă  zi a procedurii de destituire,  dar n-a limpezit nimic, sau prea puțin.

„Dovezile de abuz prezidențial de putere sunt copleșitoare: l-a presat pe noul președinte ucrainian să-i ancheteze un rival politic, și a mărit presiunea condiționând o întâlnire la vârf la Casă Albă, mult dorită de liderul de la Kiev, și ajutorul militar aprobat deja către Ucraina. Este limpede că Trump a încercat, invitând amestec străin, să corupă alegerile din 2020 scoțând din joc un adversar pentru a-și mări șansele de realegere. Instrumentul principal al acestei campanii de presiune a fost avocatul personal al președintelui, Rudy Giuliani, care a acționat și înainte de 25 iulie 2019, și după. Îndată după ce s-au întors, în mai, de la ceremonia de învestitură  a președintelui ucrainian, consilieri apropiați i-au spus lui Trump că au rămas impresionați de  Volodimir Zelensky – ales pe o platformă reformatoare, anti-corupție – și că programarea unei vizite a acestuia la Washington ar fi un gest important, în interesul Statelor Unite. Răspunsul lui Trump? Vorbiți cu Rudy”, a punctat consilierul juridic al majoritățîi Democrate în Camera Reprezentanților, Barry Berke, care l-a plasat pe Trump în „centrul acestei campanii de presiune”.

25 iulie este dată când a avut loc convorbirea telefonică în care Trump i-a cerut „un favor” lui Zelensky: să anunțe declanșarea a două anchete, una privindu-l pe fostul vice-președinte Joe Biden și pe fiul acestuia, Hunter, angajat al firmei energetice ucrainiene Burisma, cealaltă referitoare la o teorie conspiraționistă imaginată la Kremlin și conform căreia Ucraina, nu Rusia, ar fi intervenit în 2016 pentru influențarea și fraudarea prezidențialelor. Biden era acuzat că l-ar fi strâns cu ușa pe președintele Poroșenko, în 2016, pentru a-l destitui pe procurorul general Viktor Șokin, angajat într-o anchetă privind Burisma.

Audierile de ieri au dezvăluit că Rudy Giuliani știa – și a recunoscut că știa – de pe 19 iulie că aceste alegații erau nefondate. Când a cerut „favorul”, atât Trump cât și Joe Biden erau oficial candidați la președinție, iar ajutorul militar era blocat, la ordinul lui Trump,  deși Pentagonul certificase încă din mai că Ucraina îndeplinește standardele anti-corupție cerute de legea americană.

„Nimic din toate acestea n-are sens. Merge într-un scenariu de film, dar nu-i ce arată probele. Rezumatul convorbirii de pe 25 iulie nu reflectă nici o condiționalitate sau presiune. În al doilea rând, de când președintele a desecretizat și publicat dactilograma, acum 76 de zile, președintele Zelensky a declarat public, în repetate rânduri, că n-a simțit nici o presiune. În al treilea rând, în momentul convorbirii oficialitățile de la Kiev nu știau de sistarea ajutorului, deci nu putea fi vorba de extorsiune. Democrații pot să nu fie de acord cu politica președintelui, sau cu stilul său de a guverna, dar asta nu-i suficient pentru a justifica încercarea irevocabilă de a-l înlătura de la putere”, a avertizat consilierul juridic al minorității Republicane, Stephen Castor.

Mărturii concordante ale diplomaților direct implicați și altor oficialități dinlăuntrul Executivului tind să contrazică scenariul minoritar conform căruia Trump ar fi acționat din „îngrijorare” privind corupția din Ucraina în general.  Ajutorul militar  a curs și când Republicanii erau în majoritate, iar în prima  convorbire telefonică Trump – Zelensky, pe 23 aprilie, chestiunea corupției n-a figurat pe agenda. Lucrurile s-au schimbat dramatic două zile mai târziu, când Joe Biden și-a anunțat candidatura. Cum a declarat sub jurământ Godon Sondland, ambasadorul numit de Trump pe lângă Uniunea Europeană și coordonatorul din interior al efortului de „persuasiune” din Ucraina, lui Trump îi păsa – până la obsesie – doar de Biden și Burisma, fapt comunicat pe multiple căi oficialităților de la Kiev.

„Integritatea următoarelor prezidențiale este în joc. Nimic nu poate fi mai urgent. Președintele a invitat imixtiunea străină în scrutinul din 2016, a cerut-o pentru 2020, apoi a fost prins. Dacă nu credeți că va repeta isprava, îngăduiți-mi să vă reamintesc faptul că avocatul său personal și-a petrecut săptămâna trecută în Ucraina întâlnindu-se cu oficialități guvernamentale aparent angajate în continuare în tentativa de a smulge acel „favor” care ne-a adus în punctul în care suntem forțați să luăm în considerare demiterea unui președinte în exercițiu. Pericolul pentru țară persistă”, a opinat liderul comitetului juridic, Democratul Jerrold Nadler.

Pe 5 decembrie Rudy Giuliani s-a văzut la Kiev cu Andriy Derkach, deputat independent, absolvent al Academiei KGB de la Moscova și fiu al unui ofițer KGB care a condus serviciul de spionaj ucrainian. Două zile mai devreme, interlocutorul său era Iuri Luțenko, controversat procuror-general între 2016 și 2019, cel care, speră Giuliani, are date despre posibila implicare a Ucrainei în fraudarea alegerilor din 2016. Cum s-a văzut ieri din mărturia consilierului juridic al minorității, această teorie, semănată de Kremlin încă din noiembrie 2016, rămâne, din motive neclare, o obsesie a Republicanilor.

„Maria Zaharova de la ministerul rus de externe a fost la originea acestei teorii conspiraționiste dar multe alte lucruri care provin din Ucraina și care-s vândute lui Giuliani și altora din anturajul președintelui vin de la persoane cu legături cu serviciile secrete rusești, cu grupuri sau partide politice pro-ruse din Ucraina. Există deci o componentă comună pro-Kremlin, directă sau indirectă”, a reamintit Michael Carpenter, diplomat de carieră, fostă înaltă oficialitate a Pentagonului în epoca Obama.

Maratonul de ieri a dovedit încă o dată cât de mare este crisparea partizană în jurul unei narațiuni ce pare de natura evidenței. Termenul de „vendetă politică” a fost leitmotivul taberei Republicane, care s-a aliniat fără fisură în sprijinul președintelui.

Sunt toate semnele că această unanimitate se va prelungi și în Senat, forul în care se va decide soarta liderului lumii libere.

„E un proces cu verdict pre-determinat. Democrațîi din Camera îl vor inculpa, nu pentru că dețin probe ci pentru că-l urăsc pe președinte și vor să anuleze verdictul urnelor. Urmează Senatul, unde destituirea nu are nici o șansă. Americanii știu că e o pierdere de timp, un circ făcut de Democrați”, a specificat și prezis senatorul Ted Cruz.

Citeşte întreaga ştire:https://www.rfi.ro/politica-116664-sua-doua-capete-acuzare-presedintee-trump-anuntate-astazi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *