Berlin: o familie română, refuzată la adăpostul de noapte

Ce s-a întâmplat?

O familie română care locuia într-un adăpost de urgență din cartierul berlinez Neukölln a rămas pe drumuri după o vizită în România. Autoritățile locale au refuzat să-i primească înapoi în Notunterkunft (adăpostul temporar pentru persoane fără locuință), invocând faptul că, după câteva săptămâni petrecute „acasă”, situația lor nu mai poate fi considerată „obdachlos involuntar” – adică lipsită de adăpost fără voia lor.

Decizia oficialilor din Neukölln

Hannes Rehfeldt (CDU), responsabilul pentru probleme sociale al districtului Neukölln, a explicat într-un interviu că familia și-a petrecut concediul în România și, în timpul acestei absențe, „necazul cu lipsa locuinței a încetat să mai fie involuntar”. În viziunea autorităților, familia are unde se întoarce în România, așa că nu mai îndeplinește condițiile pentru a beneficia de un loc într-un adăpost finanțat de statul german.

Decizia a stârnit controverse, pentru că practica obișnuită a fost ca persoanele cazate în adăposturi să își păstreze locul chiar dacă părăsesc temporar Germania, de exemplu pentru a-și vedea rudele. Rehfeldt a justificat măsura prin necesitatea de a folosi resursele limitate ale districtului pentru situații cu adevărat urgente, nu pentru persoane care au o alternativă acasă.

Context: românii din Berlin și problema locuințelor

Berlinul este una dintre destinațiile preferate ale românilor care muncesc în Germania. Comunitatea românească este numeroasă, iar mulți trăiesc la limita subzistenței, în special în cartiere precum Neukölln, cunoscut pentru populația sa diversă și pentru presiunea de pe piața imobiliară. Pentru cetățenii UE, Germania asigură dreptul la adăpost doar în anumite condiții, iar municipalitățile au flexibilitate în interpretarea acestor reguli.

Cazul familiei ilustrează dificultățile cu care se confruntă unii români care au plecat în străinătate fără resurse stabile. Deși nu este un incident izolat, dezbaterea arată cât de fragilă poate fi viața celor care depind de sprijin social într-o țară străină, chiar și într-un stat cu sisteme de protecție bine dezvoltate precum Germania.

Ce urmează?

Familia română nu a făcut încă declarații publice. Nu se știe încă dacă va contesta decizia în instanță sau dacă se va întoarce definitiv în România. Cazul atrage atenția asupra modului în care autoritățile locale din Germania aplică legile privind migrația și asistența socială, iar comunitatea românească urmărește cu interes evoluția situației.

Sursa: WELT