Clan românesc judecat în Spania pentru sclavie în câmp

Patru membri ai unui clan românesc ajung în boxa acuzaților la Secția a II-a a Audienței Provinciale din Valladolid, în perioada 9-12 noiembrie. Parchetul spaniol cere pentru ei pedepse care însumează 45 de ani de închisoare. Acuzația este grea: au adus conaționali în Spania cu promisiunea unui loc de muncă și i-au transformat în mână de lucru aproape gratuită, sezon după sezon, în campaniile agricole din Castilia și León.

Ancheta a pornit în toamna lui 2019, dintr-o plângere depusă la UCRIF (unitatea poliției spaniole specializată în rețelele de imigrație ilegală și documente false). anchetatorii au reconstituit un mecanism care funcționa, potrivit rechizitoriului, încă din 2017.

De la autocar, direct în datorie

Schema era simplă și eficientă. Rețeaua recruta în România persoane cu situație economică disperată și cu puțină școală, le urca în autocar și le aducea în provincia Valladolid. Acolo li se spunea, la sosire, că au o datorie pe transport. Apoi erau duși în locuințe pentru care trebuiau să plătească între 100 și 150 de euro pe lună.

În câmp, realitatea nu mai semăna deloc cu promisiunea. Fără contract. Fără asigurare socială. Nouă, zece, douăsprezece ore pe zi, fără repaus săptămânal și fără concediu plătit. Pe hârtie, tariful teoretic era de 5,50 euro pe oră. În practică, liderul clanului reținea aproape tot: combustibil, masă, amortizări inventate. Victimele rămâneau captive într-o datorie care nu se termina niciodată.

Firme-paravan și datorii la Trezoreria Securității Sociale

Structura a coordonat simultan peste 80 de jornaleros — zilieri, în spaniolă — în plin sezon agricol. Pentru a acoperi banii, rețeaua folosea societăți-fantomă, între care Servicios Agrícolas Liliana S.L., menite să păcălească controalele Agenției Fiscale. Escrocheria mergea până acolo încât temporarilor li se deschideau, fără știrea lor, poziții în regimul de autónomos (lucrători independenți, o formă de înregistrare fiscală pe care o pot folosi și sezonierii). Rezultatul: datorii uriașe la Tesorería General de la Seguridad Social, instituția care administrează contribuțiile sociale.

La perchezițiile din Medina del Campo, polițiștii au ridicat documente contabile, 20.100 euro în numerar și o flotă de mașini de lux evaluate la peste 160.000 de euro, cumpărate din profiturile afacerii.

Ce riscă fiecare dintre acuzați

Cel mai greu cade povara pe Vasile C.U., presupusul cap al rețelei: parchetul cere 36 de ani pentru trafic de persoane în scop de exploatare a muncii, apartenență la grup infracțional organizat și spălare continuă de bani. Soției sale, Liliana G.U., i se cer șapte ani pentru complicitate la spălarea banilor și la impunerea condițiilor ilegale de muncă. Constantin U. și Gheorghe U. riscă câte un an pentru apartenență la grup infracțional: se ocupau de paza loturilor și de transportul zilnic al muncitorilor. Procurorii mai solicită câte 80.000 de euro daune morale pentru fiecare victimă.

De ce cad unii români în astfel de plase

Comunitatea românească din Spania este una dintre cele mai mari din regat, cu peste un milion de oameni, iar o bună parte a ei a trecut prin agricultură, construcții sau servicii. Tocmai de aceea cazul de la Valladolid nu este unul izolat, ci unul care arată cât de ușor poate fi exploatată nevoia de muncă atunci când omul nu vorbește bine limba și nu știe unde să ceară ajutor. Un contract, o adeverință, un telefon la sindicat — lucruri mărunte pentru cineva obișnuit cu actele, de neatins pentru cine a fost urcat într-un autocar cu promisiunea unei vieți mai bune.

Sursa: Libertad Digital