Documentar ARD: cum se folosesc românii de ajutoarele sociale germane

Un documentar al televiziunii publice germane ARD arată cum familii numeroase din România ajung să trăiască din ajutoare sociale încasate în Germania, în timp ce în localitățile de origine apar vile și mașini scumpe cu numere de înmatriculare germane. Filmul „EU-Armutsmigration: Sozialstaat in der Sackgasse?“ („Migrația sărăciei în UE: statul social în impas“) rulează deja în mediateca ARD. Subiectul atinge indirect una dintre cele mai mari comunități românești din Uniunea Europeană, cea din Germania, estimată la câteva sute de mii de persoane, dintre care multe lucrează legal și plătesc impozite.

O diferență de 3.000 de euro pe lună

În orașe din estul Germaniei precum Magdeburg și Halle an der Saale se observă de ani buni o sosire organizată de cetățeni din România și Bulgaria, în special familii numeroase de romi. Marc Ekxnat, expert în cadrul Asociației Orașelor și Comunelor din Germania, explică în film că „îmbinarea dintre dreptul social german și dreptul european la liberă circulație“ deschide „posibilitatea abuzului de ajutoare sociale“. Regizoarea Jana Gareis face calculul: între veniturile nete lunare ale unei familii cu șapte copii în Germania și aceleași venituri în România există o diferență de 3.000 de euro.

Banii vin din Grundsicherung (ajutorul social de bază, plătit de stat celui fără venituri suficiente), din Kindergeld (alocația pentru copii, de circa 250 de euro lunar pentru fiecare copil) și din locuința pusă la dispoziție. Condiția legală pentru accesarea acestor drepturi, potrivit regulilor europene, este o activitate minimă — un așa-numit Mini-Job (contract de până la 520 de euro pe lună, scutit de contribuții) sau o activitate independentă.

Certificate emise la Bărbulești

„Pentru țara noastră și pentru copiii noștri din România este ca un tezaur“, spune Zobar-Marian Cutitaru, viceprimarul localității Bărbulești, despre banii care ajung din Germania. Primăria pe care o conduce eliberează lunar 20–30 de adeverințe prin care confirmă că minorii respectivi nu beneficiază de alocație în România — un document necesar pentru ca familia să poată primi Kindergeld-ul german. „Asta era una dintre condițiile pentru a putea folosi breșa din legislația germană“, admite edilul.

„Lucrăm în Germania și apoi aducem banii aici“, povestește un bărbat stabilit în Germania, intervievat de jurnalista Gareis în timpul documentării din România. Efectele se văd pe străzi. În locul caselor goale și al căruțelor au apărut autoturisme de lux cu plăcuțe germane, iar în curți se ridică vile spațioase. „Localitatea s-a dezvoltat puternic de atunci“, confirmă Leontin Zamfir, primarul din Bolintin-Vale. Marian Grozea, reprezentant al comunității rome din zonă, vede altă motivație: „Le place stabilitatea din Germania. Au văzut cât de bine se trăiește acolo.“ Iar Marcel Bamboi, primarul din Făntânele, bănuiește că „dacă Germania nu ar fi oferit aceste ajutoare, probabil nu ar fi plecat“.

Primarii germani cer schimbarea legii

Administrațiile locale germane au identificat demult problema, dar instrumentele le lipsesc. „Să te duci după ei să verifici dacă sunt într-adevăr nevoiași?“, se întreabă Simone Borris, primarul orașului Magdeburg, care cere legislativului să ajusteze „pragul prea jos de acces“ la ajutoare.

La Hagen, autoritățile au trecut la fapte acum zece ani. O echipă mixtă din poliție, poliția locală de ordine publică, agenția de ocupare a forței de muncă (Jobcenter) și alte instituții face controale periodice, inclusiv în cartierele vizate. Frederik Kowalski, șeful echipelor de intervenție, ar vrea „informații la un buton“ și „schimb de date între instituții“. Jan Kaltofen, de la Jobcenter Halle, susține aceeași idee: „Avem nevoie de alte reguli de acces“. Guvernul federal a adoptat la sfârșitul lunii septembrie un plan în zece puncte împotriva fraudei sociale, însă exploatarea dreptului european la liberă circulație nu apare pe agendă. Filmul nu oferă statistici oficiale despre amploare, ci se bazează pe cazuri concrete și pe declarațiile autorităților locale.

Sursa: Express