Fritz îi cere lui Weidel să-și ceară scuze pentru românii din Germania

Dominik Fritz, președintele Uniunii Salvați România (USR, formațiune de centru-dreapta) și primar al Timișoarei, i-a cerut public lui Alice Weidel să-și ceară scuze. Motivul: copreședinta AfD — Alternativa pentru Germania, partidul de extremă dreaptă aflat în plină ascensiune în sondajele germane — a scris că tot mai mulți migranți români abuzează de sistemul social german. Replica a venit într-un video în limba germană, postat pe Facebook și pe Instagram.

„Sunt un german care a devenit român"

Fritz și-a construit mesajul pornind de la propria biografie. A venit în România acum șapte ani. A fost ales de două ori primar al Timișoarei. „Sunt un german care s-a mutat în România, ceea ce înseamnă că sunt un român cu origini migrante", spune el, într-un registru care mizează pe ironie calmă, nu pe invectivă. Ca lider al unei mari formațiuni de opoziție, adaugă el, știe „câte ceva" despre Germania, despre România și despre felul în care se face politica. Tonul e ferm. Argumentele, însă, rămân concrete.

Asistentele care ajung la bătrânii nemților

Sute de mii de români muncesc în Germania și contribuie la bugetul social prin taxele pe care le plătesc. Exemplul cel mai des invocat de liderul USR este cel al personalului medical. „Mii de asistente românce lucrează cu maximă dăruire în spitalele germane — și știți cine a plătit pentru pregătirea lor? Corect, contribuabilii români", spune Fritz. Apoi vine partea mai puțin vizibilă: copiii acestor femei rămân adesea în România, la bunici, care le cresc fără nicio plată, tocmai pentru ca fiicele lor să fie disponibile 24 din 24 în Germania. „Cine exploatează pe cine, doamnă Weidel?", întreabă el. Întrebarea are greutate într-o țară care, ca și România, se confruntă cu îmbătrânirea populației și cu un deficit cronic de personal în îngrijire.

Românii din Germania formează una dintre cele mai numeroase comunități românești din afara granițelor, iar ponderea lor în sectoare precum sănătatea, construcțiile sau industria prelucrătoare a crescut constant în ultimul deceniu.

Cifrele din Magdeburg, puse în context

Weidel a susținut că în Magdeburg cheltuielile cu ajutorul social au crescut de douăzeci de ori, până la trei milioane de euro pe an. Fritz nu contestă cifra. O așază în context: numărul românilor din oraș a crescut cam în același ritm în ultimii zece ani, iar majoritatea lucrează. „Există abuzuri? Desigur — ca peste tot în sistemele de asistență socială — și putem discuta ce lacune legislative pot fi reparate", admite el. Reproșul lui e de altă natură: că scopul declarat al AfD ar fi să profite de libertatea de circulație din Uniunea Europeană fără a-și asuma vreo responsabilitate sub forma solidarității. „Aceasta, doamnă Weidel, este esența parazitismului", conchide liderul USR.

De la migrație la rachete

Disputa nu s-a oprit la ajutorul social. Fritz îi reproșează lui Weidel că a repetat, cu două săptămâni în urmă, „narativul fals al lui Putin": că în România, aproape de graniță, ar exista rachete capabile să transporte focoase nucleare, îndreptate spre Rusia. În realitate, explică el, este vorba despre un scut defensiv, folosit de România pentru protejarea flancului estic al NATO (Alianța Nord-Atlantică, din care Germania face parte). „Și noi, cei pe care îi acuzați de furt, de fapt vă apărăm", mai spune el. Încheierea e la fel de tăioasă: „Astăzi ar fi o zi minunată să vă cereți scuze, doamnă Weidel."

Silențiul AUR, reproșat de la Timișoara

Nu doar AfD a fost ținta mesajului. Primarul Timișoarei a criticat și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR, formațiune naționalistă) pentru lipsa de reacție la comentariile liderei germane. „Aceștia sunt prietenii voștri «patrioți» din Germania — cei pe care îi admirați și cărora le sărutați mâinile. Umilesc românii din străinătate, iar voi tăceți", a spus Fritz. Și a încheiat scurt: „Eu însă nu voi tăcea, pentru că dragostea mea față de România și față de Europa este sinceră."

Dezbaterea despre migrație și despre ajutorul social rămâne unul dintre cele mai fierbinți subiecte din spațiul public german, iar comunitatea românească de acolo — discretă, muncitoare, greu de mobilizat politic — ajunge din nou în centrul unei controverse pe care nu a provocat-o.

Sursa: Дебати БГ