Gelsenkirchen: românii și bulgarii părăsesc orașul german

Tot mai mulți români și bulgari își fac bagajele și pleacă din Gelsenkirchen. Orașul din bazinul Ruhr, cu vreo 260.000 de locuitori, anunță că a reușit să inverseze un fenomen care i-a marcat cartierele vreme de un deceniu: așa-numita „migrație a sărăciei”. Anul trecut, aproape 500 de persoane din sud-estul Europei au părăsit localitatea.

„Migrația de sărăcie din Bulgaria și România a fost și rămâne, fără îndoială, una dintre marile provocări pentru orașul Gelsenkirchen”, transmitea municipalitatea. Nu e o noutate. Ce s-a schimbat e că primăria are acum un set nou de pârghii legale.

Zece măsuri venite de la Berlin

Guvernul federal a aprobat un plan de acțiune în zece puncte împotriva fraudelor cu ajutoare sociale. Ideea de bază e simplă: instituțiile să facă schimb de date mai repede și mai ușor. Orașele vor putea interzice folosirea imobilelor degradate, iar în anumite situații devine posibilă chiar exproprierea. Cine lucrează puțin sau doar „pe hârtie” nu mai primește ajutoare suplimentare.

Gelsenkirchen cerea de ani de zile aceste instrumente — de la landul Renania de Nord-Westfalia, de la Berlin și de la Bruxelles, notează postul public regional WDR. „Încăpățânarea cu care atragem atenția asupra acestor probleme dă acum roade”, spune primarul Andrea Henze, din partea social-democraților (SPD).

Case scurse, chirii uriașe

Aproximativ 12.000 de români și bulgari trăiesc încă în Gelsenkirchen. Pentru mulți dintre românii stabiliți în Germania — o comunitate de peste un milion de persoane, printre cele mai numeroase din țară — bazinul Ruhr a fost ani la rând o poartă de intrare ieftină pe piața muncii germane. Unii au venit pentru chirii mici și pentru speranța unui loc de muncă. Alții au ajuns însă în mâinile unor intermediari care îi cazau în clădiri dărăpănate, la prețuri umflate, și care încasau o parte zdravănă din ajutoarele sociale. Imobilele continuă să se dărâme, iar în jurul lor se adună gunoaie. Nu lipsesc nici reclamațiile privind deranjarea liniștii publice.

Bilanțul măsurilor locale

Orașul nu s-a limitat la a semnala problema. Încă din 2013 a fost redactată o strategie privind imigrația din Bulgaria și România. Acum trei ani, în cadrul primăriei a fost înființat un serviciu specializat pe abuzurile cu ajutoare sociale (o structură care verifică dacă beneficiarii de asistență socială — „Bürgergeld” — îndeplinesc real condițiile legale). Rezultatul: 4.500 de persoane au fost radiate din evidențe, fiind înregistrate aparent doar pentru a primi beneficii, și au fost descoperite circa 640 de cazuri de abuz.

Autoritățile au scos de pe piață și 80 de imobile degradate, cu sprijinul Ministerului Construcțiilor din Renania de Nord-Westfalia și cu subvenții de la land și de la statul federal. Casele vor fi demolate, iar pe locul lor se vor ridica locuințe noi, spații comerciale sau zone verzi.

Un prag mai dur decât în alte orașe

La capitolul liberei circulații a forței de muncă, Gelsenkirchen aplică reguli mai severe decât alte localități. Aici, un imigrant este considerat lucrător abia când își câștigă singur o treime din mijloacele de întreținere — doar atunci are dreptul la ajutoare sociale. În alte orașe e suficient și un takedown-job de tip „minijob” de 603 euro (formă de angajare cu normă redusă, parțial scutită de contribuții) pentru a primi sprijin suplimentar. Efectele se văd: tot mai mulți oameni pleacă din oraș.

Ce cere Gelsenkirchen de la Bruxelles

Primarul Andrea Henze speră că pachetul federal va aduce mai multe rezultate. „Resursele noastre sunt limitate. Planul guvernului federal ne extinde însă posibilitățile de acțiune”, afirmă ea. Printre noile prevederi, orașele pot refuza să plătească chiria pentru persoanele asistate social dacă locuințele nu sunt locuibile.

Henze are și o cerere pentru Uniunea Europeană: libera circulație a lucrătorilor în interiorul UE ar trebui revizuită, astfel încât migrația de sărăcie dinspre România și Bulgaria să fie limitată pe termen lung. „Avem nevoie de mai multă concretitudine și de angajamente obligatorii”, spune primarul.

Sursa: dw.com