Germania: AfD și BSW acuză românii de „fraudă socială”

Alice Weidel, președinta AfD (Alternativa pentru Germania, partid de extremă dreapta aflat în opoziție), a scris pe 28 octombrie pe rețeaua X că „tot mai mulți migranți din România jefuiesc sistemul social german: alocația pentru copii, venitul minim garantat, asistența medicală”. Două zile mai târziu, Sahra Wagenknecht, fondatoarea BSW (Alianța Sahra Wagenknecht, formațiune populistă de stânga), declara pentru Berliner Zeitung că „politica trebuie să se gândească din nou mai mult la Bitterfeld decât la București” și că nu pot exista alocații pentru copii care nu trăiesc în Germania. Scânteia care a aprins totul: o documentară difuzată de MDR pe 4 noiembrie.

Subiectul nu e nou. În 2011, Horst Seehofer, pe atunci liderul CSU (Uniunea Social-Creștină, partidul bavarez frate al CDU), promitea că se va opune „până la ultimul cartuș” oricărei „imigrări în sistemele sociale germane”. Sloganul care a urmat — „Wer betrügt, der fliegt” („cine trișează, zboară”) — a ajuns pe afișe electorale. Acum revin aceleași clișee. Doar vocile s-au schimbat.

O anchetă TV fără dovezi

Documentarul „EU-Armutsmigration: Sozialstaat in der Sackgasse?” („Migrația sărăciei din UE: statul social în fundătură?”) a fost produs de Mitteldeutscher Rundfunk, televiziunea publică regională pentru Saxonia, Saxonia-Anhalt și Turingia, și poate fi văzut în streaming pe platforma ARD. În film apar imagini cu mașini de lux și case palat din România. Niciun document, însă, nu arată că persoanele prezentate ar fi încasat ilegal ajutoare germane. Filmul atinge doar în trecere un alt fenomen: proprietarii germani ai așa-numitelor „Schrottimmobilien” — imobile degradate din orașe ca Magdeburg — care încasează chirii umflate, plătite tot din bani publici, prin ajutorul social pentru locuință.

Proteste la București și la Berlin

Reacțiile au venit în rafală. Sorin Grindeanu, președintele PSD, i-a cerut lui Weidel să se scuze. Ilie Bolojan, fost premier și lider al PNL, a numit afirmația „inacceptabilă”. Până și AUR — partid naționalist aliat cu AfD la nivel european — a calificat-o drept „neadevărată și nedreaptă”, deși nu a retras invitația trimisă AfD pentru un miting la București pe 14 noiembrie. Ministerul de Externe de la București a protestat oficial.

În Germania, 22 de organizații și inițiative românești au semnat pe 8 noiembrie o poziție comună. Printre semnatari se numără Deutsch-Rumänische Gesellschaft e.V. (Societatea Germano-Română). Au anunțat și o plângere formală la redacția MDR. „Mă dezamăgește mereu că oamenii știu puțin despre România, iar ce spun persoane ca Weidel și Wagenknecht li se întipărește în minte”, spune Sevghin Mayr, inițiatoarea demersului — născută în România, stabilită de peste 30 de ani în Germania, angajată a Arbeiterwohlfahrt München și fostă consilieră în proiectul „Faire Mobilität”, unde a asistat români păcăliți la salarii.

Cifrele care nu susțin discursul

Din aproximativ 900.000 de cetățeni români înregistrați în Germania, circa 520.000 au un loc de muncă cu contract și contribuții la asigurările sociale — fără liber-profesioniști, minijob-uri și sezonieri. Rata de ocupare a românilor rezidenți, în vârstă de muncă, este de circa 76%, față de 70% la germani și sub 60% la media tuturor cetățenilor străini. Numărul copiilor cu drept la Kindergeld (alocația lunară pentru copii, plătită de statul german indiferent de venitul părinților) care locuiesc în afara Germaniei era, la finele lui 2025, de aproximativ 32.500 — în scădere cu 5% față de 2020. Cel mai mare grup rămâne cel polonez, cu 112.000. În total, plățile pentru copiii din străinătate reprezintă sub 1% din întreaga masă de alocații. Dreptul este legal. Iar cifrele nu spun nimic despre abuz.

„Denigrare ieftină”

Primul politician din România care a reacționat public a fost Dominic Fritz, președintele USR și până recent primar al Timișoarei. German la origine, stabilit în România din 2019, a publicat pe 3 noiembrie un video în care i se adresează direct lui Weidel. I-a reproșat „denigrare ieftină” la adresa românilor și i-a cerut scuze. Clipul a devenit viral în câteva ore. Într-un interviu pentru DW, Fritz vorbește despre „exprimarea unei disprețuiri culturale adânc înrădăcinate față de România” și despre stereotipul românului „care profită de UE, care ori îți ia jobul, ori e prea leneș să muncească”.

Sursa: dw.com