Literatura română ajunge la Madrid, în inima diasporei din Spania

Madrid — Proiectul CARTE DE IDENTITATE ajunge în capitala Spaniei pentru a doua sa ediție. Programul reunește conferințe despre patrimoniu cultural, identitate românească și păstrarea limbii materne în comunitățile de peste hotare, iar coordonarea îi aparține lui Ioan Cristescu și Ioan Matei. Evenimentul continuă ruta deschisă în 2025 la Roma.

Un drum început la Roma, reluat la Madrid

Spania găzduiește una dintre cele mai numeroase comunități românești din Europa — potrivit statisticilor oficiale spaniole, circa 600.000 de români au rezidență aici, iar Madridul și zona de est a țării concentrează cele mai mari grupuri. De aceea, alegerea capitalei spaniole nu e întâmplătoare: proiectul își propune să ajungă exact acolo unde a doua și a treia generație de copii români cresc departe de manualele din București.

Printre invitații acestei ediții se numără Marius Andruh și Mireille Rădoi, personalități din lumea academică și bibliotecară românească, prezenți în program cu intervenții despre felul în care patrimoniul cultural circulă dincolo de granițe. Nu e vorba despre un simplu schimb de discursuri. Pentru cititorul de acasă, miza e concretă: un elev din Alcalá de Henares sau o româncă stabilită la Castellón pot afla cum să păstreze limba română în familie atunci când școala, televiziunea și prietenii vorbesc în spaniolă.

Ateliere de scriere creativă, fără viză și fără bilet de avion

O parte importantă a programului se mută online. Scriitorii contemporani Florin Iaru și Cosmin Perța susțin ateliere de scriere creativă la distanță, gândite pentru românii din diaspora care vor să scrie — și să citească — în limba maternă. Practica literară ca exercițiu de limbă: așa ar putea fi rezumată ideea.

„Literatura nu are nevoie de viză”, spun organizatorii, într-o formulare care descrie bine mecanismul. Fără drumuri la consulat, fără costuri de transport, doar o conexiune la internet și dorința de a scrie. În realitate, participarea depinde și de fusul orar, de tura de la muncă, de semnalul wifi din apartamentul închiriat. Un detaliu nespectaculos, dar decisiv pentru cineva care termină programul la opt seara.

Minibiblioteci pentru comunitățile dispersate

Inițiativa Muzeului Național al Literaturii Române, împreună cu partenerul EORSP, vizează înființarea de minibiblioteci pentru diaspora din Spania. Practic, puncte mici de lectură — un raft, o cutie de carton transformată în bibliotecă — amplasate în biserici românești, asociații, cafenele sau magazine de produse românești, acolo unde oamenii se întâlnesc oricum. Spații accesibile în comunități împrăștiate pe distanțe mari, unde un drum până la o bibliotecă publică cu fond românesc poate însemna o oră de mers cu mașina.

Ideea nu concurează cu bibliotecile spaniole, ci completează un gol: fondul de carte în română pentru copii, pentru părinți, pentru cei care au învățat să citească la școală în România și nu vor să piardă acest reflex. Pentru comunitatea românească din Spania, obișnuită cu asociații care se ocupă de acte, joburi și școli de weekend, un raft de literatură contemporană e un pas în altă direcție — mai puțin administrativ, mai mult cultural.

Rămâne de văzut cât de repede se materializează aceste minibiblioteci și cine le va administra zi de zi. Până atunci, ediția de la Madrid arată un lucru simplu: identitatea nu se pierde dintr-o dată, ci încet, într-o limbă care nu mai e folosită. Iar un atelier de scriere sau un raft de cărți pot fi, pentru un copil crescut la 2.500 de kilometri de casă, primul contact real cu limba părinților săi.

Sursa: Foro3D