Român prins cu 140 km/h într-un tunel elvețian, reținut la graniță

Un tânăr român de 24 de ani a intrat în atenția poliției elvețiene după ce a traversat tunelul Sonnenberg, lângă Lucerna, cu o viteză de 140 km/h. Limita legală acolo este de 80 km/h. Bărbatul nu a fost oprit pe loc: polițiștii lucernezi au demarat urmărirea, iar șoferul a fost reținut abia la un punct de frontieră din Basel.

Ce înseamnă, de fapt, „Raserdelikt”

În Elveția, viteza excesivă nu e doar o amendă. Legislația rutieră (Strassenverkehrsgesetz) definește o categorie aparte — „Raserdelikt”, adică infracțiune de viteză extremă — pentru cei care depășesc limita cu mult peste un prag fix. Pragul depinde de limita din zonă: la 30 km/h e nevoie de +40 km/h, la 50 de +50, la 80 de +60, iar peste 80 km/h de +80. Cazul de față atinge exact pragul: 60 km/h peste limita de 80. Calculul se face după ce se scad marjele de eroare ale aparatului, nu după cifra brută afișată de radar.

39 de metri pe secundă, nu 22

Diferența pare abstractă până când o pui în metri. La 140 km/h, mașina parcurge circa 39 de metri într-o secundă. La 80 km/h — aproximativ 22. Doar în timpul unei secunde de reacție, vehiculul lăsat la 140 acoperă 17 metri în plus față de cel care respectă limita. Frânarea se lungește și ea. Iar energia de mișcare crește cu pătratul vitezei: la 140 km/h este de peste trei ori mai mare decât la 80. Într-un tunel, unde pereții laterali sunt aproape și nu ai unde să tragi de volan, cifrele acestea cântăresc greu.

De la Lucerna la Basel

Potrivit poliției, după înregistrarea vitezei au fost demarate măsuri de căutare. Nu contează că șoferul plecase din raza cantonului: cooperarea între autorități nu se oprește la locul faptei. Rezultatul — oprirea și arestarea la un punct de trecere a frontierei din Basel. Bărbatul a depus o „Bussendeposition”, adică o garanție financiară cerută de anchetatori (nu o amendă definitivă), menită să acopere eventualele costuri de procedură și sancțiuni. Suma: câteva mii de franci. Pentru cineva fără domiciliu stabil în Elveția, o astfel de cauțiune e practica uzuală, pentru că altfel executarea ulterioară devine greu de garantat.

Ce riscă șoferul

Pedepsele sunt serioase. Pentru o încălcare calificată gravă a regulilor de circulație, legea prevede în principiu între unu și patru ani de închisoare; în anumite condiții, pot fi aplicate și alte limite de pedeapsă sau o amendă. La asta se adaugă măsurile administrative: retragerea permisului, cu o durată minimă de doi ani în cazul unei infracțiuni de viteză extremă, și, eventual, pierderea dreptului de a conduce pe teritoriul elvețian. Decizia penală și cea administrativă vin de la autorități diferite.

O lecție care circulă printre românii din Elveția

Pentru românii stabiliți în Elveția, cazul nu e o simplă știre de rubrică rutieră. Comunitatea românească de aici — discretă, formată în bună parte din oameni cu contracte de muncă în servicii, construcții și sănătate — urmărește cu atenție felul în care sistemul elvețian aplică regulile. Iar sistemul le aplică la fel pentru toți: fără indulgență pentru „nu știam limita” și fără negocieri la marginea drumului.

Un sfat care apare și în comunicatele autorităților: în tunelurile de autostradă, limita nu e automat 120 km/h. În tunele, șantiere și bifurcații, semnalizarea locală poate coborî pragul la 80 sau mai jos. Un limitator de viteză e mai ieftin decât un dosar penal.

Sursa: Polizeinews.ch