Românii din Hagen: 70% trăiesc din ajutor social german
În Hagen, 3.100 din 4.500 de cetățeni români primesc Grundsicherung, față de 52 în 2013. O anchetă MDR arată și ce se vede în satele din România de unde pleacă banii.
Mai bine de două treimi dintre românii stabiliți în Hagen, oraș industrial din landul Renania de Nord-Westfalia, trăiesc din ajutorul social german. Din aproximativ 4.500 de locuitori cu pașaport român, 3.100 primesc Grundsicherung — venitul minim garantat plătit de stat și administrat local de Jobcenter. În 2013, numărul beneficiarilor era de 52. Cifrele apar într-o anchetă a postului public MDR, preluată de Junge Freiheit.
De la 52 de beneficiari la 3.100
Explicația are o dată precisă: 1 ianuarie 2014. De atunci, românii și bulgarii au liberă circulație deplină pe piața muncii din Uniunea Europeană (Arbeitnehmerfreizügigkeit — dreptul de a lucra în orice stat membru fără permis de muncă), iar numărul celor care s-au mutat în Germania a crescut rapid. Presiunea se vede în bugetele locale. La Magdeburg, cheltuielile sociale pentru cetățenii români au urcat, potrivit Agenției Federale pentru Muncă, de la circa 140.000 de euro în 2013 la peste trei milioane de euro. În anumite cartiere, apartamentele supraaglomerate, depozitele ilegale de deșeuri și așa-numitele „imobile de fier vechi” au devenit probleme recurente pentru administrație.
Banii se văd la Barbulești și Fântânele
Partea cea mai interesantă a reportajului se filmează în România. Jurnalista Jana Gareis revine în locurile în care a documentat situația în 2018: atunci, multe case erau degradate, iar străzi întregi păreau părăsite. La opt ani distanță găsește imobile mari, mașini scumpe și numeroase autoturisme cu numere germane. Localnicii vorbesc deschis despre felul în care banii câștigați în Germania — sau primiți de la statul german — le-au schimbat nivelul de trai. Primarul comunei Barbulești, Zobar-Marian Cutitaru, numește ajutoarele sociale germane un câștig economic pentru comunitatea sa. Familiile cu zece sau chiar 15 copii nu sunt o raritate, spune el, iar lunar eliberează 20–30 de adeverințe prin care confirmă că minorii nu beneficiază de alocație românească (Kindergeld-ul se plătește într-un singur stat, deci dosarul german cere dovada că nu există un drept similar în țara de origine). „Iau în Germania ajutor social și alocație pentru locuință”, explică edilul. „Este ca un tezaur pentru țara noastră și pentru copiii noștri din România.” Viceprimarul Marcel Bamboi, din comuna Fântânele, e la fel de direct: „Dacă Germania nu ar oferi aceste beneficii, probabil nici nu ar fi acolo.”
Calculele unei familii cu șapte copii
Un bărbat din România care lucrează pe șantiere germane și are opt copii își evaluează veniturile lunare la circa 3.000 de euro, din care o parte vin de la Jobcenter. Reportajul construiește și un model pentru o familie cu șapte copii: la un venit din muncă de aproape 700 de euro se pot adăuga până la 3.800 de euro din prestații sociale, adică aproximativ 4.500 de euro net pe lună. Este o simulare, nu suma pe care o primește automat fiecare familie nou-venită. Merită spus și ce nu spune sloganul: un cetățean UE nu capătă drept la Grundsicherung doar pentru că trece granița. Cine vine exclusiv pentru căutarea unui loc de muncă e exclus de la aceste plăți. Cei care muncesc, însă, dar câștigă prea puțin pentru a-și întreține familia pot cere completări de venit (Aufstockung) — iar ancheta amintește și de cazuri de muncă la negru, de false forme de autoangajare și de abuz.
Orașele germane cer reguli europene mai stricte
Marc Elxnat, din Asociația Germană a Orașelor și Comunelor (Deutscher Städte- und Gemeindebund), vede cauza în legislația europeană: pentru a dobândi statutul de lucrător ar putea ajunge câteva ore de muncă pe lună. Combinat cu dreptul social german, asta deschide calea către plăți complementare. Asociația cere modificarea regulilor la nivel UE. Până atunci, orașe ca Hagen, Magdeburg și Halle trebuie să asigure locuințe, școli și centre sociale, într-o comunitate românească de câteva sute de mii de oameni răspândită în toată Germania — una dintre cele mai mari diaspore românești din Uniune. Pentru primarul Cutitaru, fluxul financiar rămâne un tezaur. Pentru administrațiile germane, întrebarea e cât timp îl pot susține.
Sursa: Junge Freiheit
