Traian Băsescu: „Statele Unite ale Europei – singura soluţie pentru ca noi, statele europene, să fim parte a deciziilor în procesul de globalizare“

– Aţi fost de două ori deputat, o dată senator, de două ori ministru al Transporturilor, aţi fost ales de două ori primar general al Capitalei şi de două ori Preşedinte al României. De ce candidaţi pentru o funcţie de eurodeputat?

– Candidez din două motive: primul este acela că am o experienţă uriaşă, urmare a faptului că am fost membru în Consiliul European timp de 10 ani, ceea ce a făcut să cunosc perfect şi structurile Uniunii Europene, şi modul de promovare a iniţiativelor, şi mai ales să cunosc foarte mulţi oameni; al doilea motiv este acela că niciodată un comandant de navă nu părăseşte corabia în furtună, iar PMP-ul este în furtună şi are ca obiectiv un scor bun.

– Cum apreciaţi procesul de integrare efectivă a României în Uniunea Europeană începând cu 1 ianuarie 2007, moment de vârf în primul dumneavoastră mandat de Preşedinte?

– Este un proces care merge prea lent. Cea mai mare rămânere în urmă o avem în pregătirea pentru adoptarea monedei euro şi în capacitatea administrativă redusă, ceea ce face să atragem foarte greu banii pentru investiţii puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană. Spre exemplu, din lipsă de capacitate administrativă nu construim autostrăzi, deşi avem la dispoziţie 9 miliarde de euro nerambursabili.

– A răspuns Uniunea Europeană aşteptărilor uriaşe pe care le aveau românii? Ce am câştigat în ultimii 12 ani?

– Depinde ce au aşteptat românii de la Uniunea Europeană. Eu vă pot spune câteva elemente de progres. Libera circulaţie a românilor în toată Uniunea Europeană, dreptul la muncă al românilor în toate statele membre, dreptul de a studia în marile universităţi din Uniunea Europeană, dreptul de a circula în foarte multe ţări din afara Uniunii Europene fără viză, doar pentru că suntem membri ai Uniunii Europene, subvenţiile pentru agricultură. Am primit până acum 43 de miliarde de euro pe care i-am folosit în mediul urban şi rural la modernizarea localităţilor pentru asfaltări de drumuri, canalizare, gaze, apă curentă, cămine culturale, săli de sport, pârtii de schi, porturi turistice etc. În multe oraşe, izolarea termică a mii de blocuri s-a făcut pe bani europeni. Și exemplele pot continua.

– Care ar trebui să fie bornele de parcurs pe care să le urmeze România până la integrarea deplină în UE?

– Avem patru lucruri esenţiale de făcut: adoptarea monedei euro, creşterea capacităţii administrative, intrarea în spaţiul Schengen și consolidarea Justiţiei, în paralel cu creşterea calităţii profesionale a magistraţilor.

– Care sunt soluţiile pentru accesul în spaţiul Schengen în condiţiile creşterii euroscepticismului şi a blocajului politic al decidenţilor din mai multe ţări UE?

– Este o singură cale, insistenţă şi funcţionarea la maximum a diplomaţilor din Ministerele de Externe. De asemenea, o atenţie deosebită trebuie acordată îndeplinirii obiectivelor din MCV care, pe fond, vizează consolidarea statului de drept. Până la urmă vom intra în spaţiul Schengen.

– Mai este fezabilă ideea accesului României în Zona Euro? Ce şi cum ar trebui să procedeze Guvernul pentru a grăbi acest proces, în contextul în care suntem departe de mai multe obiective de convergenţă?

– Sigur că este fezabilă, cu atât mai mult cu cât este o obligaţie din Tratatul de Aderare să trecem la moneda euro. În 2014, mai aveam de îndeplinit un singur criteriu. Din păcate, astăzi, ca urmare a politicii fiscal-bugetare a guvernului, mai îndeplinim doar un singur criteriu din cinci.

„Nu putem fi o Uniune Europeană puternică dacă nu suntem uniţi“

– Vă păstraţi ideea că viitorul Uniunii Europene trebuie să fie Statele Unite ale Europei?

– Categoric da. Este singura soluţie ca noi, statele europene, să fim parte a deciziilor în procesul de globalizare. Dacă nu vom realiza Statele Unite ale Europei, în mod cert niciuna din ţările Uniunii Europene nu va face faţă efectelor globalizării, nici măcar Germania sau Franţa. În acest moment, procesul de globalizare este controlat de SUA, China şi Federaţia Rusă. Acestor superputeri militare şi economice nu le putem face faţă decât împreună, uniți în Statele Unite al Europei.

– În ultima vreme, am văzut că se dau semnale tot mai disonante dinspre UE şi dinspre SUA, existând chiar pericolul introducerii unor taxări vamale suplimentare. Cum pot fi armonizate cele două poziţii şi ce efecte au noile poziţionări asupra României?

– Pentru moment, disonanțele SUA – Uniunea Europeană sunt la stadiul de semnale, dar nimeni nu a trecut la fapte. Relaţia UE – SUA este atât de puternică încât nu poate fi destrămată de declaraţii, fie că sunt ale lui Donald Trump, fie că sunt ale cancelarului Angela Merkel sau ale preşedintelui Emmanuel Macron. România nu este afectată de aceste declaraţii şi nici celelalte ţări. Dacă discutăm despre distanţa dintre declaraţii şi fapte m-aş referi la ameninţările lui Donald Trump către europeni, că nu le va mai asigura securitatea dacă nu-şi măresc bugetele pentru armată. Trebuie să recunoaştem că nu s-au mărit şi, totuşi, pentru securitatea flancului estic al NATO şi al Uniunii Europene, Statele Unite au dislocat în România un batalion de puşcaşi marini cu cea mai sofisticată tehnică de luptă, avioane de vânătoare şi bombardament în baza de la Kogălniceanu, nave militare în Marea Neagră şi, de curând, o divizie de blindate a pornit din Statele Unite către Polonia şi Ţările Baltice. Este clar că Statele Unite rămân un aliat ferm al Uniunii Europene şi sunt gata să contribuie cu orice resurse ar fi necesare pentru securitatea Europei, chiar dacă liderii de pe ambele maluri ale Atlanticului îşi trimit din când în când semnale verbale.

„Numai reunificarea ţării ne va restabili pe deplin demnitatea naţională“

– Sloganul PMP este „Uniţi în Europa“. Ce înseamnă asta din perspectiva dorinţei Unirii Basarabiei cu România? Cum se poate realiza acest deziderat al românilor?

– Sloganul nu vizează numai unirea cu Basarabia, el se referă şi la dezbinarea care există în Uniunea Europeană. Iată, Regatul Unit este pe punctul de a ieşi din Uniunea Europeană, Ungaria, prin Viktor Orban, este ostilă unei Europe solidare, Polonia şi România vorbesc tot mai des despre suveranitate deşi au semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, statele aflate în zona euro vor să aibă un buget separat, în problema primirii migranţilor unele state îi acceptă, altele nu. Nu putem fi o Uniune Europeană puternică dacă nu suntem uniţi. De aceea „Uniţi în Europa“ sună ca un angajament că, în interesul românilor, vom promova solidaritatea şi unitatea Uniunii Europene. În acelaşi timp, sloganul „Uniţi în Europa“ se referă şi la Republica Moldova pe care, pe termen mediu, o vedem parte a României pentru a da românilor din stânga Prutului perspectiva unui trai decent şi, poate mai important, pentru a repara o mare nedreptate a istoriei. Numai reunificarea ţării ne va restabili pe deplin demnitatea naţională.

– Aţi vorbit despre nevoia de uniformizare a subvenţiilor pentru agricultori în condiţiile în care un fermier român primeşte cam jumătate faţă de unul francez. Ce soluţii concrete avem?

– Este vorba de o bătălie politică atunci când se va scrie Bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2020-2027, adică în cursul acestui an. Cu siguranţă nu se va reuşi egalizarea subvenţiilor, dar o reducere consistentă a diferenţei se poate obţine printr-o negociere aspră, hotărâtă şi cu argumente. Va fi misiunea europarlamentarilor români de după alegeri.

– Cum apreciaţi că s-a descurcat Guvernul în gestionarea preşedinţiei rotative a Consiliului UE? Ce teme au fost ratate?

– În momentul de faţă nu se poate face o evaluare. Există însă două certitudini majore, Ministrul Daea de la Agricultură şi Ministrul Teodorovici de la Finanţe s-au făcut de tot râsul.

– Există riscul real al suspendării fondurilor europene pentru România şi/sau a activării articolului 7 din Tratat care presupune suspendarea dreptului de vot în Consiliu? Cât de aproape suntem de un asemenea deznodământ şi ce ar trebui să facă majoritatea parlamentară şi Guvernul pentru a evita un asemenea dezastru?

– Pentru a suspenda fondurile unui stat membru sau pentru a-i suspenda dreptul la vot prin punerea în efectivitate a articolului 7 din Tratat, drumul procedural este foarte lung. Sigur că procedura poate fi declanşată oricând, dar până să se ajungă la suspendarea fondurilor sau la suspendarea dreptului de vot este o cale lungă care nu a fost atinsă niciodată pentru nicio ţară. Deci, eventual putem fi avertizaţi la un moment dat că se pot declanşa procedurile, dar nu cred că se vor finaliza şi că vor putea intra în efectivitate.

„Cea mai mare ameninţare la adresa Proiectului European este naţionalismul-populist practicat în tot mai multe ţări ale Uniunii Europene“

– Care sunt principalele ameninţări la adresa proiectului unitar european?

– Cea mai mare ameninţare la adresa Proiectului European este naţionalismul-populist  practicat în tot mai multe ţări ale Uniunii Europene. Sigur, acest curent a apărut pe fondul incapacităţii Uniunii Europene de a rezolva disfuncţionalităţi care deranjează populaţia, ca de exemplu migraţia, vulnerabilitatea frontierelor Uniunii Europene, actele de terorism, incapacitatea guvernelor de a da soluţii de integrare a migranţilor, lipsa de autoritate a guvernelor în legătură cu migraţia ilegală şi multe altele. Pe fondul acestor eşecuri, partidele naţionalist-populiste cumulează acum în Uniunea Europeană aproape 30% din opţiunile electoratului. Aş spune că este extremă urgenţă.

„Din incompetenţă, toate partidele, cu excepţia PMP, duc dezbaterea publică pe teme interne pentru că sunt incapabile să abordeze profesionist problematica europeană“

– Cum poate fi rezolvată problema tot mai mare a valului migratoriu dinspre Africa şi Asia? Unde au greşit decidenţii politici ai UE?

– Este clar că sunt trei categorii de migranţi: migranţi care provin din zone de război şi au regim de refugiaţi de război; migranţi care provin din ţări sărace şi vor un trai mai bun în Europa (aşa-numita migraţie economică); răufăcătorii şi teroriştii.

Aici, Uniunea trebuie să fie drastică şi să tindă către a menţine pe teritoriu numai grupurile integrabile şi care acceptă  obiceiurile şi cultura creştină. Cred cu tărie că migranţii proveniţi din zone de război, cu statutul de migranţi de război, trebuie să fie repatriaţi imediat ce conflictul militar încetează, pentru că trebuie să contribuie la reconstruirea ţării lor. În sfârşit, răufăcătorii şi teroriștii trebuie depistaţi şi expulzaţi sau băgaţi în puşcărie. Vor putea rămâne în Europa migranţii care se integrează, îşi găsesc un loc de muncă şi respectă cultura, credinţa creştină.

– Cum evaluaţi oferta electorală a celorlalte partide politice înscrise în competiţia pentru Parlamentul European?

– Din incompetenţă, toate partidele, cu excepţia PMP, duc dezbaterea publică pe teme interne pentru că sunt incapabile să abordeze profesionist problematica europeană. Acest lucru riscă să îndepărteze electoratul de la vot. Sper că vom putea dezbate public şi problematica europeană.

Citeşte întreaga ştire:https://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-43/traian-basescu-statele-unite-ale-europei-singura-solutie-pentru-ca-noi-statele-europene-sa-fim-parte-a-deciziilor-in-procesul-de-globalizare-148620.html

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *