Weidel acuză românii din Germania că „jefuiesc” sistemul social
Co-președinta AfD, Alice Weidel, a atacat pe X românii din Germania, după un documentar despre „migrația sărăciei” în UE. Circa 900.000 de români trăiesc în Germania.
Alice Weidel, co-președinta partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și candidata formațiunii la funcția de cancelar federal, a scris pe X că românii „jefuiesc sistemul social” german. Postarea a venit la scurt timp după ce un cotidian conservator a publicat un material despre un documentar dedicat „migrației sărăciei” în Uniunea Europeană. Reacțiile nu au întârziat.
Un reportaj, o acuzație și un context legal pe care puțini îl cunosc
Documentarul, intitulat „Migrația sărăciei din UE: statul social în impas?”, urmărește modul în care regulile europene de protecție socială pot fi exploatate. O jurnalistă se întoarce în satele românești din care plecaseră migranții cu opt ani în urmă și rămâne surprinsă de casele noi și de mașinile scumpe. Apoi merge în cartiere sărace din orașe germane precum Magdeburg, Halle și Hagen, unde descrie sărăcie și o calitate a vieții degradată.
Narațiunea se potrivește perfect cu discursul anti-migrație al AfD. Weidel a scris, fără nuanțe: „Alocații pentru copii, venit minim garantat, asistență medicală: tot mai mulți migranți din România ne jefuiesc sistemul social. Numai în Magdeburg cheltuielile au crescut de douăzeci de ori, la 3 milioane de euro pe an. Doar cu AfD va exista o schimbare de curs în migrație!”
Ce nu spune postarea: românii sunt cetățeni europeni. Pot locui și lucra în Germania fără viză și fără permis de muncă (au acces liber pe piața muncii ca orice cetățean UE), iar chiar și un contract cu jumătate de normă le conferă statutul de lucrător european — ceea ce deschide dreptul la sprijin de venit și la alocația pentru copii, cunoscută local drept Kindergeld. Ajutorul social german, Bürgergeld, funcționează după alte reguli decât ajutorul social din România, iar confuzia dintre cele două alimentează de ani buni dezbaterea publică de la Berlin.
O comunitate de aproape un milion de oameni, redusă la o frază
Comunitatea românească din Germania este estimată la aproximativ 900.000 de persoane. Cei mai mulți lucrează în industrie, agricultură și sectorul serviciilor — adesea în ture, în domenii unde lipsa forței de muncă e acută. În același timp, în Magdeburg, localnici s-au plâns de zgomot, gunoi pe stradă și incidente violente, iar bariera lingvistică și reacțiile lente ale autorităților fac soluționarea acestor sesizări dificilă. Ambele realități există. Problema apare când una dintre ele devine lozincă electorală.
AfD susține politici anti-imigrație dure și o retorică încărcată de ostilitate. Weidel a explicat recent și strategia partidului de a scoate Germania din Uniunea Europeană — o poziție care, pentru românii stabiliți acolo, ar schimba din temelii regulile după care trăiesc și muncesc astăzi.
Reacțiile din România au venit repede. Dominic Fritz, președintele Uniunii Salvați România (USR), a scris că „președinta AfD s-a trezit acuzând românii că «jefuiesc sistemul social german»”, subliniind că „sute de mii de români din Germania muncesc cinstit și contribuie activ la fondul de securitate socială al Germaniei”. El a făcut și o trimitere la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), formațiune extremistă, și la „prietenii ei patrioți din Germania”.
Pentru cititorul din România, miza e concretă. Orice mesaj dur al unui partid aflat pe primul loc în unele sondaje din estul Germaniei se traduce, în practică, în presiune pe autoritățile locale, în controale și în tonul discuțiilor de la ghișeu. Iar pentru românii care au acolo casă, job și copii la școală, discuția despre „migrația sărăciei” nu e teorie. E viața de zi cu zi.
Sursa: European Interest
